Evacuarea din cauza incendiilor a avut efecte pe termen lung asupra sănătății mentale a locuitorilor din L.A.
Locuitorii din comitatul Los Angeles care au trăit în zone aflate sub avertizare sau ordine de evacuare în timpul incendiilor de vegetație din 2025 au experimentat niveluri crescute de anxietate și depresie aproape un an mai târziu, conform unei cercetări recente realizate de USC.
Incendiile din ianuarie 2025 au fost printre cele mai devastatoare din istoria Californiei, provocând moartea a cel puțin 31 de persoane, forțând evacuarea a peste 200.000 de locuitori și cauzând daune de zeci de miliarde de dolari. Aceste incendii au amplificat îngrijorările privind adâncirea inegalității în regiune, având cele mai mari efecte în două comunități foarte diferite: Pacific Palisades, un cartier predominant alb și înstărit, și Altadena, un cartier predominant afro-american cu locuitori dintr-o gamă variată de niveluri de venit.
Un studiu pe termen lung privind sănătatea mentală din regiune a arătat că locuitorii din Los Angeles care au locuit în zone unde au fost ordonate evacuări sau pregătirile pentru evacuare au raportat o creștere cu 12% a simptomelor de anxietate și depresie în lunile următoare, comparativ cu cei care locuiau în alte zone. Această creștere a fost concentrată în rândul rezidenților cu venituri mici, care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește costurile locuințelor, au provocări mentale preexistente sau au acces limitat la suportul necesar recuperării, cum ar fi locuința temporară sau asistența financiară.
Deși locuitorii albi, cu venituri mai mari și educație universitară erau mai predispuși să locuiască în zone de evacuare, cei cu situații sociale, financiare sau de locuire precare au resimțit un impact psihologic disproporționat mai mare din cauza incendiilor.
Un număr tot mai mare de studii despre incendiile de vegetație subliniază potențialele consecințe severe pe termen lung asupra sănătății mentale, inclusiv rate ridicate de tulburare de stres post-traumatic și sinucidere. Rezultatele noului studiu sugerează că politicile menite să sprijine securitatea locuințelor și rețelele de suport comunitar, cum ar fi organizațiile nonprofit locale și grupurile de voluntariat, ar putea ajuta la reducerea impactului asupra sănătății mentale cauzat de incendii.
Pe măsură ce orașele și suburbiile se pregătesc pentru riscurile crescânde ale incendiilor de vegetație, sănătatea mentală trebuie să devină un component esențial al planificării acestora. Asigurarea că populațiile defavorizate au acces la suporturi esențiale, precum locuința sau transportul, poate îmbunătăți reziliența comunității.
Studiul, publicat pe 29 iulie în JAMA Network Open, a analizat datele de la 1.510 locuitori din comitatul L.A. care au participat la sondajul LABarometer, menținut de CESR și care a monitorizat condițiile sociale și economice din regiune din 2019. Cercetătorii au examinat datele auto-raportate lunar privind simptomele de anxietate și depresie din anul anterior și din anul ulterior incendiilor, împreună cu un sondaj realizat înainte de incendii despre problemele de locuibilitate și accesibilitate, precum și un sondaj privind impactul incendiilor asupra locuințelor, desfășurat imediat după stingerea incendiilor. Aceștia au corelat răspunsurile participanților cu datele de la nivelul cartierului pentru a măsura cât de aproape locuiau de o zonă de evacuare.
Studiile anterioare despre impactul incendiilor asupra sănătății mentale au măsurat, în general, suferința psihologică în urma unei catastrofe cauzate de incendii. Prin monitorizarea continuă a indivizilor pe o perioadă extinsă înainte și după incendii, studiul oferă dovezi mai solide că incendiile au fost responsabile pentru agravarea simptomelor de sănătate mentală.
