Un studiu recent arată cum atenția afectează inflamația în corp
De obicei, percepem senzațiile corporale ca informații pe care creierul le primește. Dar ce s-ar întâmpla dacă modul în care ne concentrăm atenția asupra acestor senzații ar putea influența și răspunsul biologic al organismului?
Atenția este deja cunoscută pentru faptul că modelează modul în care sunt percepute senzațiile corporale. De exemplu, concentrarea departe de durere sau mâncărime poate face ca acestea să pară mai puțin intense. Un nou studiu realizat în laboratorul lui Liron Rozenkrantz de la Facultatea de Medicină Azrieli a Universității Bar-Ilan, publicat recent în Nature Human Behaviour, demonstrează că atenția poate, de asemenea, să influențeze răspunsul inflamator al corpului.
Când persoanele s-au concentrat voluntar asupra senzațiilor provenite dintr-o zonă mică de inflamație de pe braț, răspunsul inflamator a fost mai mic și a arătat o dinamică de recuperare mai rapidă comparativ cu momentele în care atenția lor a fost direcționată către alte zone.
Studiul, condus de Nofar Mizrachi și desfășurat în colaborare cu Menachem Rottem, a implicat 57 de voluntari sănătoși, participanți la trei experimente preregistrate. Aceștia au trecut printr-o procedură standardizată care a generat un răspuns inflamator temporar în piele. Ulterior, li s-a cerut fie să se concentreze pe senzațiile din zona afectată, fie să își direcționeze atenția altundeva. Cercetătorii au măsurat răspunsul inflamator pe parcursul a 20 de minute, împreună cu măsurători fiziologice precum variabilitatea ritmului cardiac, temperatura pielii și activitatea autonomă.
Rezultatele au fost semnificative și extrem de consistente: aproape 90% dintre participanți au prezentat un răspuns inflamator mai mic atunci când s-au concentrat asupra zonei afectate, cu răspunsuri aproximativ de 1,5 ori mai mici în condițiile de atenție internă comparativ cu distragerea atenției. Diferențele au apărut în câteva minute, iar răspunsul a arătat, de asemenea, o revenire mai rapidă către nivelul de bază.
Un aspect remarcabil a fost că direcționarea atenției către zona inflamată nu a schimbat doar experiența subiectivă a participanților, ci a influențat și răspunsul inflamator în sine. Aceasta deschide posibilitatea ca experiența noastră subiectivă a ceea ce se întâmplă în corp să nu fie doar un proces pasiv, ci să contribuie activ la modul în care sunt reglate răspunsurile fiziologice.
Cercetătorii au identificat două căi complementare care au contribuit la acest efect. Una dintre ele a fost reprezentată de semnalele senzoriale venind din țesutul inflamat. A doua a fost un mecanism de tip „top-down” prin care atenția a continuat să influențeze inflamația chiar și atunci când semnalele senzoriale au fost reduse prin utilizarea unui anestezic local.
Împreună, aceste descoperiri sugerează că atenția poate influența inflamația prin căi senzoriale și prin mecanisme de tip „top-down”. Mai larg, acestea sugerează că modul în care creierul prioritizează semnalele din corp poate avea consecințe pentru modul în care organismul se reglează.
Experimentele au implicat voluntari sănătoși și un model controlat de inflamație acută a pielii. Rămâne de determinat dacă aceleași mecanisme se aplică în cazurile de inflamație cronică, boli autoimune, vindecarea rănilor sau alte condiții. Pasul următor al echipei este să identifice căile precise ale creierului și sistemului imunitar implicate și să stabilească dacă efecte similare apar în alte sisteme fiziologice.
