Îmbătrânirea transformă amintirile din detalii clare în viziuni generale
Un studiu realizat de Universitatea din East Anglia arată cum amintirile noastre se schimbă odată cu înaintarea în vârstă și de ce detaliile specifice asociate cu evenimentele din trecut se pot estompa în timp.
Conform cercetării, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, nu doar că își amintesc mai puține detalii din trecut, dar întâmpină și dificultăți mai mari în a trece de la un tip de amintire la altul. Aceasta sugerează o schimbare în modul în care ne amintim lucrurile pe măsură ce îmbătrânim, unde amintirile clare și specifice devin treptat cunoștințe mai generale. Studiul oferă o imagine nuanțată a declinului cognitiv asociat vârstei și evidențiază modul în care memoria evoluează pe parcursul vieții.
Echipa de cercetare speră ca rezultatele lor să ajute la ghidarea unor noi abordări pentru susținerea unui proces de îmbătrânire cognitiv sănătos. Profesorul Louis Renoult de la Școala de Psihologie a UEA a declarat: „Pe măsură ce îmbătrânim, amintirile noastre tind să devină mai puțin detaliate și mai generale, concentrându-se pe povestea de ansamblu mai degrabă decât pe momente specifice.”
Această schimbare este legată de modificări în modul în care creierul recuperează informațiile, ceea ce înseamnă că persoanele în vârstă își amintesc adesea imaginea de ansamblu, dar cu mai puține detalii vii. „Am dorit să înțelegem mai bine cum adulții tineri și cei în vârstă recuperează amintirile autobiografice – experiențele personale care formează povestea vieților noastre.”
Amintirile pot varia de la evenimente specifice unice, cum ar fi o petrecere de ziua de naștere, la experiențe mai generale sau repetate, cum ar fi naveta la serviciu. Am analizat cât de flexibili sunt participanții atunci când sunt rugați să treacă între aceste tipuri de amintiri și ce se întâmplă atunci când această flexibilitate este pusă sub presiune.
Profesorul Renoult a menționat: „Am descoperit că, în toate grupurile de vârstă, performanța memoriei a scăzut atunci când participanții au trebuit să treacă între tipurile de amintiri.” Totuși, adulții în vârstă au fost afectați în mod special într-un domeniu – au fost mai puțin preciși în a-și aminti amintiri repetitive mai banale, cum ar fi naveta la serviciu, în condiții de schimbare a sarcinii. „Interesant este că abilitatea lor de a-și aminti amintiri specifice, cum ar fi o petrecere de ziua de naștere, a fost mai puțin afectată de provocarea schimbării sarcinii.”
Aceasta sugerează că anumite tipuri de recuperare a memoriei pot fi mai vulnerabile la efectele îmbătrânirii atunci când se face multitasking sau se adaptează la cerințe în schimbare.
Cele mai surprinzătoare descoperiri au venit din analiza conținutului amintirilor în sine. Atunci când își aminteau evenimente specifice, narațiunile adulților în vârstă conțineau mai puține detalii precum imagini, sunete și emoții legate de un moment. Cu toate acestea, ei își aminteau mai multe detalii semantice – acoperind cunoștințe generale sau interpretări despre eveniment. Un model similar a fost observat când participanții au fost rugați să-și amintească amintiri categorice.
Aceste descoperiri subliniază că schimbările în memorie nu se reduc doar la uitare, ci la modul în care amintirile sunt accesate și exprimate. Profesorul Renoult a afirmat: „Atunci când adulții în vârstă își amintesc evenimente, bogăția acelor amintiri poate fi redusă.” Această schimbare poate reflecta modificări în sistemele cerebrale subiacente implicate în memorie, în special cele responsabile pentru recuperarea informațiilor contextuale detaliate și gestionarea sarcinilor cognitive complexe.
„Acest lucru are implicații practice pentru viața de zi cu zi. Sarcinile care necesită ca oamenii să își adapteze rapid gândirea sau să treacă între diferite tipuri de recuperare – cum ar fi povestirea, luarea deciziilor sau rezolvarea problemelor – pot deveni mai provocatoare odată cu vârsta.” În același timp, creșterea dependenței de cunoștințele semantice poate avea beneficii. Amintirile generalizate pot susține înțelepciunea, recunoașterea tiparelor și comunicarea eficientă, chiar dacă detaliile mai fine sunt pierdute.”
