Studiul contestă metodele tradiționale de clasificare a cancerului de sân
Cancerul de sân este adesea clasificat fie ca fiind pozitiv pentru receptorii de estrogen (sensibil la hormoni), fie nu.
Cu toate acestea, un nou studiu realizat la Karolinska Institutet sugerează că această clasificare simplificată ar putea să ignore diferențele biologice importante dintre pacienți, care ar putea influența deciziile de tratament. Rezultatele sunt publicate în The Lancet Regional Health – Europe.
Tumorile de cancer de sân care exprimă receptorii de estrogen sunt cunoscute sub numele de cancer de sân pozitiv pentru receptorii de estrogen (ER-pozitiv) și, în medie, au un prognostic mai bun decât cele negative pentru receptorii de estrogen (ER-negativ). Tumorile ER-pozitive pot crește în urma estrogenului și, prin urmare, pot fi tratate cu medicamente care blochează efectele acestui hormon.
La nivel internațional, tumorile în care cel puțin un procent din celulele tumorale exprimă receptorul de estrogen sunt clasificate ca ER-pozitive, în timp ce în Suedia pragul este de zece procente.
„În loc să vorbim despre cancer de sân ER-pozitiv sau ER-negativ, trebuie să-l vedem ca pe un spectru. Studiul nostru arată că o clasificare mai detaliată poate oferi informații importante despre caracteristicile biologice ale tumorii și prognosticul pacientului”, a declarat Balazs Acs.
Cercetătorii au analizat datele a peste 75.000 de femei din Suedia, diagnosticate între 2007 și 2023 cu cancer de sân HER2-negativ, un tip de cancer care nu are niveluri crescute ale proteinei HER2. Pacientele au fost împărțite în cinci grupuri pe baza procentajului de celule tumorale care exprimă receptorul de estrogen: 0, 1–9, 10–29, 30–59 sau 60–100 la sută. Caracteristicile tumorii, tratamentele și ratele de supraviețuire au fost comparate între grupuri. De asemenea, cercetătorii au analizat datele moleculare a aproape 4.800 de tumori pentru a studia diferențele biologice.
Femeile ale căror tumori aveau niveluri scăzute sau moderate de receptori de estrogen (până la 59 la sută) au avut rate de supraviețuire mai scăzute decât cele ale căror tumori aveau niveluri ridicate (peste 60 la sută). Aceste diferențe s-au menținut chiar și atunci când cercetătorii au ținut cont de alți factori importanți, cum ar fi stadiul tumorii, vârsta și tratamentul. Tumorile în care 10 până la 29 la sută din celulele tumorale exprimau receptorii de estrogen erau biologic și clinic similare cu tumorile cu niveluri foarte scăzute sau fără receptori de estrogen.
„Am observat, de asemenea, că pacienții cu niveluri ușoare până la moderate de receptori de estrogen par să beneficieze de o combinație de chimioterapie și terapie hormonală”, a menționat Balazs Acs. „Acest lucru sugerează că nivelul exact al receptorilor de estrogen poate fi important atunci când alegem un tratament.”
Cercetătorii subliniază că rezultatele provin dintr-un studiu observațional și că tratamentele nu au fost alocate aleatoriu între pacienți. Sunt necesare studii suplimentare pentru a investiga modul în care aceste descoperiri pot fi traduse cel mai bine în practică clinică.
Studiul a fost realizat în colaborare cu Spitalul Universitar Karolinska din Suedia.
