Studiu global privind apendicita subliniază inegalitățile în îngrijirea chirurgicală
Un nou studiu internațional despre apendicită a relevat inegalități semnificative în ceea ce privește îngrijirea, unele țări având acces limitat la imagistica CT sau la intervenții chirurgicale minim invazive, ceea ce duce la rezultate mai slabe pentru pacienți.
Publicat în Lancet Global Health, studiul Appendicitis Global Outcomes Study (AlliGatOr) a constatat că întârzierile în accesarea evaluării chirurgicale pentru apendicita suspectată sunt asociate cu un risc semnificativ mai mare de complicații periculoase pentru viață.
Coordonat de cercetători de la Universitatea din Birmingham, studiul a analizat datele a peste 45.000 de pacienți din 112 țări, oferind noi perspective asupra momentelor în care întârzierile au cel mai mare impact în această condiție de urgență comună.
Acest studiu, cel mai mare de acest tip realizat vreodată, a arătat că, cu cât pacienții așteaptă mai mult înainte de a fi evaluați de un chirurg, cu atât riscul de perforare crește. Ratele au crescut progresiv de la aproximativ 23% în rândul pacienților evaluați în termen de 12 ore, la 48% în cazul celor care așteaptă mai mult de 72 de ore.
Apendicita reprezintă cea mai frecventă urgență chirurgicală abdominală la nivel mondial. Dacă nu este tratată, aceasta poate duce la perforație (apendice rupt), asociată cu un risc crescut de complicații, cum ar fi spitalizări mai lungi sau infecții.
Intervenția chirurgicală pentru apendicită este un punct central în îmbunătățirile chirurgicale globale, având consecințe semnificative pentru pacienți. „Suntem foarte recunoscători pentru zecile de mii de pacienți care au consimțit să participe la cel mai mare studiu de acest tip”, a declarat Dr. Dmitri Nepogodiev, Universitatea din Birmingham și autor principal al studiului.
Aceste descoperiri sugerează că accesul pacienților la evaluarea chirurgicală în termen de 24 de ore de la debutul simptomelor ar trebui să fie un obiectiv cheie pentru sistemele de sănătate din întreaga lume, pentru a îmbunătăți atât rezultatele pacienților, cât și experiențele acestora.
Cercetătorii au identificat două tipuri importante de întârzieri care afectează îngrijirea pacienților: întârzierile pre-spitalicești, care se referă la timpul de la debutul simptomelor până la prima evaluare chirurgicală, și întârzierile intra-spitalicești, adică timpul de la evaluare până la intervenție.
Deși întârzierile mai lungi înainte de spitalizare au fost legate de rezultate mai slabe, studiul a constatat că întârzierile scurte în spital nu au crescut riscul de perforare.
De asemenea, studiul subliniază inegalitățile globale majore în accesul la diagnostic și tratament:
- Accesul la scanări CT variază de la 58,6% în țările cu venituri mari la doar 5,6% în țările cu venituri mici.
- Utilizarea intervențiilor chirurgicale minim invazive a scăzut de la 95,8% la 7,3% în rândul acestor grupuri.
Această disparitate în resurse poate contribui la rezultatele mai slabe în mediile cu venituri reduse, în ciuda unor tipare similare de prezentare a bolii. Theophilus Anyomih, un cercetător doctorand la Universitatea din Birmingham și autor principal al studiului, a afirmat: „Aceste descoperiri demonstrează necesitatea unor investiții țintite care ar putea face o diferență semnificativă pentru un număr mare de pacienți din întreaga lume.”
„Studiul nostru subliniază importanța critică de a reduce timpul de așteptare pentru a ajunge la spital, atât prin consolidarea capacității sistemelor de sănătate, cât și prin educația în domeniul sănătății publice.”
Echipa de cercetare recomandă două priorități esențiale pentru îmbunătățirea rezultatelor:
- Acces mai devreme la evaluarea chirurgicală, inclusiv îmbunătățirea căilor de trimitere și creșterea conștientizării publicului cu privire la simptome;
- Consolidarea capacității de diagnostic, inclusiv extinderea accesului la imagistică precum scanările CT și utilizarea adecvată a intervențiilor chirurgicale minim invazive.
Cercetarea a fost realizată prin colaborarea AlliGatOr (Appendicitis Global Outcomes), coordonată de NIHR Global Health Research Unit on Global Surgery de la Universitatea din Birmingham.
