Durerea în artrita reumatoidă: cauze persistente dincolo de inflamație
Cercetătorii de la Universitatea Semmelweis afirmă că simptomele reumatice persistente pot fi cauzate de mai mult decât inflamația în sine.
Problemele de somn, depresia, obezitatea, fumatul și alte afecțiuni pot contribui la menținerea simptomelor. În publicațiile din Nature Reviews Rheumatology și The Lancet Rheumatology, echipa a introdus un model destinat să ajute medicii să identifice mai devreme cauzele de bază ale simptomelor și să ajusteze tratamentele în mod eficient.
Cercetătorii au examinat legătura dintre depresie, fumat, obezitate, probleme de somn și alte condiții de sănătate cu artrita reumatoidă greu de tratat. Artrita reumatoidă este o boală autoimună cronică în care sistemul imunitar atacă din greșeală articulațiile, provocând durere, umflare și rigiditate. În Ungaria, boala afectează zeci de mii de persoane. Deși majoritatea pacienților răspund bine la tratament, între 6% și 28% se încadrează în categoria „dificil de tratat”, deoarece nu obțin remisie durabilă în ciuda terapiei.
Conform studiilor din Nature Reviews Rheumatology și The Lancet Rheumatology, aceste probleme de sănătate suplimentare nu sunt doar asociate cu artrita reumatoidă, ci pot contribui activ la menținerea simptomelor.
Un ciclu vicios al durerii, stării de spirit și somnului apare, de exemplu, când durerea și depresia reduc activitatea fizică, ceea ce contribuie la creșterea în greutate și agravează atât somnul, cât și starea de spirit. Aceste schimbări pot intensifica durerea și pot face activitățile zilnice mai dificile, creând un „ciclul vicios” greu de rupt.
Cercetătorii au dezvoltat un nou model care ar putea îmbunătăți îngrijirea pacienților cu artrită reumatoidă dificil de gestionat. În cadrul abordării „treat-to-target”, medicii urmăresc în mod regulat indicatori măsurabili ai activității bolii. Dacă inflamația nu scade suficient, tratamentul este ajustat, cum ar fi prin creșterea dozei de medicamente sau schimbarea medicamentului.
Echipa susține că aceeași abordare poate servi și ca un „sistem de avertizare timpurie”. Dacă semnele măsurabile ale inflamației se îmbunătățesc, dar simptomele persistă, aceasta poate indica faptul că durerea sau oboseala nu sunt cauzate doar de inflamația în curs.
„Când valorile țintă se îmbunătățesc, dar pacientul încă suferă de durere și oboseală, merită să ne oprim și să reflectăm. În astfel de cazuri, în loc să prescriem automat mai multe medicamente, medicii ar trebui să caute ce menține simptomele – fie că este vorba despre sindrom de durere cronică, depresie, tulburări de somn sau obezitate”, a declarat Dr. György Nagy.
Cercetătorii afirmă că au observat această abordare îmbunătățind rezultatele la pacienții greu de tratat. În multe situații, aceasta poate întări și relația medic-pacient prin focalizarea tratamentului mai atent pe ceea ce determină efectiv simptomele pacientului.
Modelul echipei a câștigat o atenție internațională semnificativă. Publicațiile care au introdus conceptul de boală „dificil de tratat” și strategia de tratament asociată au fost deja citate de peste o mie de cercetători.
Definiția este acum utilizată la nivel mondial nu doar pentru artrita reumatoidă, ci și în discuțiile despre alte boli.
Cercetătorii își îndreaptă acum atenția către următoarea etapă a muncii lor. Pe lângă studiile proprii, plănuiesc să participe la proiecte care utilizează inteligența artificială pentru a dezvolta tratamente mai eficiente pentru persoanele cu artrită reumatoidă.
„Cu ajutorul recunoașterii de tipare bazate pe inteligența artificială, am putea identifica subgrupuri între pacienți, iar cu ajutorul acestor date am putea crea strategii de tratament mai eficiente, aproape personalizate”, a explicat Dr. Lilla Gunkl-Tóth.
