Bacteriile intestinale ar putea oferi indicii privind viteza de îmbătrânire a creierului
Un nou studiu realizat de UCLA sugerează că viteza de îmbătrânire a creierului ar putea fi corelată cu bacteriile din intestin și cu compușii chimici pe care acestea le produc.
Aceste descoperiri oferă o nouă perspectivă asupra schimbărilor biologice care ar putea începe cu mult înainte ca problemele de memorie sau de gândire să devină evidente.
De ani de zile, oamenii de știință au folosit scanări cerebrale pentru a estima „vârsta creierului” unei persoane, care poate diferi de vârsta cronologică. Cercetările anterioare au arătat că atunci când creierul pare mai în vârstă decât se așteaptă, acest tipar poate fi asociat cu o memorie mai slabă, abilități de gândire mai reduse și schimbări de dispoziție.
Cu toate acestea, majoritatea studiilor anterioare s-au concentrat pe adulți în vârstă sau pe persoane care aveau deja afecțiuni neurologice. Aceasta a lăsat o întrebare importantă fără răspuns: contează și un creier care arată mai în vârstă în cazul adulților tineri, în general sănătoși?
Într-un nou studiu publicat în revista eBioMedicine, cercetătorii de la UCLA Health au analizat scanările cerebrale a aproape 1.500 de adulți, împărțiți în trei grupuri separate.
Ei au folosit o metodă de scanare care măsoară modul în care diferite zone ale creierului comunică între ele în timp ce o persoană este în repaus. Cercetătorii au creat apoi un model informatic care estima vârsta fiecărei persoane pe baza acestor modele de comunicare.
Au comparat vârsta estimată a creierului cu vârsta reală a fiecărui participant. Diferența dintre cele două a devenit ceea ce cercetătorii au numit Indicele de Îmbătrânire a Creierului (BAI).
Participanții cu creiere care păreau mai în vârstă decât vârsta lor cronologică au avut, în general, rezultate mai slabe la testele de memorie de lucru și funcție executivă. Aceste abilități ajută oamenii să rețină informații, să rămână concentrați, să planifice și să organizeze.
Persoanele cu un Indice de Îmbătrânire a Creierului mai mare au raportat, de asemenea, mai multe simptome de depresie. Tiparele implicau în mod repetat regiuni ale creierului asociate cu memoria și gândirea despre sine, adică procesele mentale utilizate atunci când oamenii reflectează asupra propriilor experiențe.
Pentru unul dintre grupurile studiate, cercetătorii au analizat și mostre de scaun pentru a verifica dacă diferențele în îmbătrânirea creierului erau legate de schimbări în intestin.
Ei au descoperit că un Indice de Îmbătrânire a Creierului mai mare era asociat cu bacterii intestinale specifice și mai mulți metaboliți. Acestea includeau anumite molecule de grăsime, un compus legat de colesterol și niveluri mai scăzute ale unei hormoni numit estetrol.
Traseele legate de aceste semnale biologice implicau sistemul imunitar, funcția vaselor de sânge, comunicarea între celulele creierului și procesele utilizate de celule pentru a produce energie.
„Îmbătrânirea creierului nu începe brusc când îmbătrânim, dar semnalele biologice ar putea fi detectabile cu decenii mai devreme”, a declarat autorul principal al studiului. „Prin legarea acestor schimbări cerebrale timpurii de microbiomul intestinal și de metaboliții săi, începem să identificăm căile care ar putea, în cele din urmă, să ne ajute să înțelegem cine ar putea fi expus riscurilor și, important, unde am putea interveni pentru a sprijini îmbătrânirea sănătoasă a creierului.”
Descoperirile ar putea ajuta, în cele din urmă, cercetătorii să identifice persoanele care sunt mai expuse riscului de declin cognitiv sau legat de stare de spirit mai devreme în viață. Ele ridică, de asemenea, posibilitatea ca intestinul să devină o țintă pentru viitoarele strategii menite să sprijine sănătatea creierului și prevenția mai devreme în viață.
