Sărăcia în copilărie crește riscul de ateroscleroză la adulți
Persoanele care au crescut în familii cu venituri reduse au un risc mai mare de a dezvolta ateroscleroză în arterele coronare mai târziu în viață.
Acest lucru este evidențiat de un nou studiu realizat la Karolinska Institutet, publicat în Journal of the American Heart Association. Legătura a rămas valabilă chiar și după ce cercetătorii au luat în considerare obiceiurile de viață și alți factori de risc.
Studiul a inclus 15.640 de persoane cu vârste între 50 și 64 de ani din cadrul studiului SCAPIS, bazat pe populația suedeză. Cercetătorii au analizat venitul familial când participanții aveau între 10 și 12 ani și au comparat aceste date cu rezultatele tomografiilor computerizate ale arterelor coronare, efectuate cu aproximativ 50 de ani mai târziu.
Persoanele care au crescut în familii cu cele mai mici venituri prezentau semne de ateroscleroză moderată până la severă în arterele coronare, comparativ cu cele din familiile cu cele mai mari venituri.
După ce au luat în calcul vârsta, sexul și alți factori, probabilitatea de a avea ateroscleroză moderată până la severă era cu 43% mai mare în rândul celor provenind din familii cu venituri reduse. Chiar și după ajustarea pentru obiceiurile de viață, condițiile socio-economice din viața adultă și factorii de risc stabiliți, probabilitatea a rămas cu 31% mai mare.
„Descoperirile noastre arată că circumstanțele socio-economice din primii ani de viață au un impact asupra sănătății cardiovasculare cu câteva decenii mai târziu”, a afirmat Per Svensson, asociat la Departamentul de Cercetare Clinică și Educație, Södersjukhuset, Karolinska Institutet, care a condus studiul.
Cercetătorii nu știu încă exact care sunt mecanismele care stau la baza acestei asocieri. Ei cred că legătura reflectă o acumulare de factori de risc pe parcursul vieții, pe care nu îi surprindem pe deplin cu datele din viața adultă. Existența supraponderabilității în copilărie ar putea fi un astfel de factor. De asemenea, există cercetări care sugerează că un statut socio-economic scăzut în primii ani de viață poate influența procesele biologice legate de stres și inflamație. Totuși, semnificația acestor mecanisme necesită o investigare suplimentară.
