Obezitatea poate influența mediul imunitar al căilor respiratorii, favorizând apariția cancerului pulmonar
Un studiu recent, realizat pe peste o mie de persoane, a evidențiat o legătură între adipozitatea crescută, în special în zona abdominală, și cancerul pulmonar.
Aceste rezultate, împreună cu studii complementare de laborator publicate în Journal of Thoracic Oncology, sugerează că obezitatea ar putea crea un mediu imunosupresor în plămâni, permițând celulelor canceroase emergente să scape de supravegherea sistemului imunitar.
Cercetătorii, conduși de Joseph Barbi, PhD, și Sai Yendamuri, MD, MBA, FACS, au analizat scanările CT și informațiile clinice de la 1.170 de indivizi cu risc crescut, incluzând 594 de pacienți cu cancer pulmonar în stadiu incipient și 576 de persoane fără cancer.
Pacienții cu cancer pulmonar prezentau o zonă totală de grăsime abdominală semnificativ mai mare în comparație cu grupul de control, deși indicele de masă corporală (IMC) nu a arătat diferențe semnificative între cele două grupuri.
Aceste descoperiri contestă așa-numitul „paradox al obezității” în cancerul pulmonar – o noțiune derivată din studii anterioare care utilizau IMC pentru a identifica pacienții obezi și supraponderali, sugerând uneori o relație inversă între adipozitate și riscul de cancer pulmonar.
În acest studiu, cercetătorii au folosit zona totală de grăsime abdominală (TFA) măsurată prin scanări CT, în loc să se bazeze exclusiv pe IMC. Analiza a arătat că TFA medie era de 300,7 cm² în rândul pacienților cu cancer pulmonar, comparativ cu 267 cm² în grupul de control (p=0,006). În schimb, IMC mediu era de 26,9 kg/m² în grupul cu cancer pulmonar și 26,4 kg/m² în rândul controlului, o diferență care nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic.
După ajustarea pentru factori precum vârsta, sexul și statutul fumatului, TFA a rămas semnificativ asociată cu prezența cancerului pulmonar. Printre participanții cu un IMC mai ridicat, persoanele cu cancer pulmonar aveau, de asemenea, o cantitate semnificativ mai mare de grăsime abdominală comparativ cu cei din cohorta de screening.
Cercetătorii au explorat apoi o posibilă explicație biologică pentru această asociere. Analiza datelor de expresie genică din căile respiratorii ale altor pacienți a sugerat că adipozitatea crescută era asociată cu suprimarea căilor imune care, în mod normal, ajută organismul să identifice și să elimine celulele maligne.
Pentru a explora mai direct acest mecanism, cercetătorii au comparat șoareci cu greutate normală cu cei care au fost îngrășați printr-o dietă bogată în grăsimi. Șoarecii obezi au prezentat modificări semnificative în mediul imunitar al plămânilor lor, inclusiv o populație crescută de celule T reglatorii și celule mieloide potențial supresive, împreună cu dovezi ale activității T celulelor efectoare afectate.
Folosind atât modele genetice, cât și chimice induse de carcinogeneză pulmonară, cercetătorii au constatat că obezitatea a crescut semnificativ dezvoltarea tumorilor pulmonare. Aceste experimente au permis investigatorilor să examineze modificările în populațiile de celule imune pe măsură ce cancerul s-a dezvoltat și au oferit dovezi că obezitatea ar putea afecta capacitatea plămânilor de a elimina celulele maligne emergente.
Experimentele suplimentare au întărit această posibilă legătură mecanistică. Celulele T reglatorii izolate din plămânii șoarecilor obezi au fost semnificativ mai eficiente în suprimarea proliferării celulelor T responsabile decât cele obținute de la șoarecii cu greutate normală. Analiza celulară a probelor de lavaj bronhoalveolar de la 109 pacienți a confirmat că mai multe dintre modificările asociate cu obezitatea observate la șoareci sunt relevante pentru căile respiratorii umane în contextul adipozității ridicate.
Aceste constatări sugerează că excesul de adipozitate poate altera mediul imunitar al căilor respiratorii într-un mod care favorizează inițierea și persistența tumorilor pulmonare și oferă o explicație potențială pentru riscul de cancer pulmonar asociat cu adipozitatea.
Cercetătorii afirmă că aceste descoperiri ajută la reconcilierea contradicției aparente între studiile epidemiologice anterioare bazate pe IMC și dovezile ample că obezitatea poate afecta negativ imunitatea antitumorală.
„În general, datele noastre asociază clar adipozitatea centrală cu un risc crescut de cancer pulmonar”, afirmă Barbi, adăugând că rezultatele implică puternic mecanisme imunosupresoare crescute în căile respiratorii ale șoarecilor obezi și pacienților ca un factor contribuabil potențial.
Autorii concluzionează că obezitatea este asociată cu o carcinogeneză pulmonară amplificată și că mecanismele imunosupresoare asociate cu excesul de adipozitate – inclusiv celulele T reglatorii activate – sunt evidente atât în sisteme clinice, cât și preclinice. Rezultatele, spun ei, contestă nu numai conceptul de paradox al obezității în ceea ce privește riscul de cancer pulmonar, dar, în mod important, atrag atenția asupra modificărilor specifice asociate cu obezitatea în sistemul imunitar al căilor respiratorii. Eforturile continue de a inversa aceste efecte prin terapii actuale sau noi ar putea oferi mijloacele de a combate dezvoltarea cancerului pulmonar în rândul celor care sunt supraponderali sau obezi – populații care continuă să crească în mare parte din lume.
