Biomarkerii Alzheimer ar putea prezice evoluția bolii în cazul ALS
Amyotrofia laterală amiotrofă (ALS) reprezintă o boală neurodegenerativă gravă, în care celulele nervoase ce controlează mușchii corpului se degradează.
Evoluția bolii variază considerabil de la un pacient la altul. În timp ce unii pacienți se deteriorază rapid, alții pot trăi mult timp cu boala. Aceasta face dificilă evaluarea, în stadiile incipiente, a modului în care va progresa boala. Schimbările patologice co-existente în creier sunt cunoscute a se produce în cazul ALS, dar asocierea lor cu evoluția bolii rămâne neclară. O colaborare între Suedia, Japonia și Italia a adus cercetătorii împreună pentru a investiga cum schimbările legate de Alzheimer afectează prognosticul în cazul ALS.
„Universitatea Lund desfășoară cercetări de vârf în domeniul bolii Alzheimer, în timp ce Universitatea Nagoya are un program solid de cercetare în domeniul ALS. Fiind doctorand la ambele universități, ideea de a aduce împreună cele două domenii de cercetare a apărut în cadrul acestui studiu”, spune Kazuki Obara.
Pentru a investiga dacă și cum schimbările legate de Alzheimer în creier afectează evoluția ALS, cercetătorii au analizat nivelurile de beta-amiloid în lichidul cefalorahidian din cohortele de pacienți japonezi. Beta-amiloidul este folosit ca biomarker pentru schimbările asociate cu boala Alzheimer. Au fost incluși un total de 264 de pacienți cu ALS, dintre care 60% erau bărbați și 40% femei, cu o vârstă medie de 67 de ani. Grupul de control a fost format din 164 de pacienți cu alte boli neurologice.
„Am descoperit că aproximativ 14% dintre pacienții cu ALS prezentau semne de modificări care apar și în boala Alzheimer”, adaugă Kazuki Obara.
Cercetătorii au studiat, de asemenea, NfL (neurofilament light chain), un biomarker utilizat pentru a măsura deteriorarea celulelor nervoase în cazul ALS. Rezultatele au arătat că prezența modificărilor legate de beta-amiloid a influențat asocierea dintre NfL și evoluția bolii. În grupul pozitiv pentru beta-amiloid, asocierea dintre nivelurile ridicate de NfL și supraviețuirea mai scurtă a fost mai puternică decât în grupul negativ pentru beta-amiloid. Aceste descoperiri au fost susținute de date suplimentare din 153 de pacienți cu ALS din Bologna, Italia. Cercetătorii au observat, de asemenea, o interacțiune între beta-amiloid și NfL în ceea ce privește declinul funcției fizice în timp.
Rezultatele sugerează că același nivel de NfL poate avea o semnificație prognostică diferită în funcție de alte modificări prezente în creier. O posibilă explicație este că mai multe procese patologice împreună fac sistemul nervos mai vulnerabil, dar mecanismele de bază nu sunt încă stabilite.
Cercetătorii au testat, de asemenea, modele de învățare automată care au combinat NfL cu alți biomarkeri, inclusiv beta-amiloid. Modelele au îmbunătățit identificarea ALS, inclusiv în cazul persoanelor ale căror valori NfL se încadrau într-o zonă gri. În timp, NfL ar putea fi utilizat în evaluarea inițială. Dacă rezultatul este neclar, analiza ar putea fi completată cu biomarkeri suplimentari și o examinare clinică mai detaliată.
Obiectivul este de a oferi medicilor o bază mai bună atât pentru diagnosticarea ALS, cât și pentru evaluarea evoluției bolii, astfel încât aceștia să poată discuta despre ce se poate aștepta cu pacienții și familiile acestora. „O prognoză mai detaliată poate fi de asemenea valoroasă în studiile clinice. Dacă participanții cu cursuri de boală foarte diferite sunt incluși în același studiu, devine mai dificil să se determine dacă un tratament are un efect. Biomarkerii pot contribui astfel la o stratificare mai bună a pacienților și la studii mai eficiente ale noilor tratamente”, afirmă Niklas Mattsson-Carlgren.
Studiul se bazează pe date observaționale, iar descoperirile nu pot fi folosite încă ca bază pentru decizii clinice. Metodele trebuie, de asemenea, confirmate în grupuri de pacienți independente. Cercetătorii continuă să investigheze dacă biomarkerii legați de alte boli neurodegenerative, cum ar fi boala Parkinson, pot afecta de asemenea prognosticul în cazul ALS.
Studiul a fost realizat ca parte a programului comun de doctorat între Universitatea Lund și Universitatea Nagoya din Japonia, care permite doctoranzilor să desfășoare cercetări la ambele universități.
