Medicamentele antiinflamatorii comune pot facilita răspândirea virusurilor periculoase în organism
Medicamentele sunt concepute pentru a trata boli și a ameliora simptomele, dar unele pot avea efecte neintenționate care pun pacienții în pericol.
Cercetătorii de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU) au descoperit că o clasă de medicamente antiinflamatorii utilizate pe scară largă poate facilita infectarea celulară de către anumite virusuri și răspândirea acestora în organism.
„Am descoperit un efect secundar surprinzător și potențial grav al unei clase de medicamente antiinflamatorii. Acestea pot ajuta virusurile să se răspândească mai ușor în organism”, afirmă Denis Kainov, profesor în cadrul Departamentului de Medicină Clinică și Moleculară de la NTNU.
Medicamentele în cauză fac parte dintr-o clasă denumită inhibitori ai Janus kinase (JAK). Aceste medicamente sunt prescrise frecvent pentru a controla inflamația, dar efectele lor asupra sistemului imunitar pot face organismul mai vulnerabil la infecțiile virale.
„Printre virusurile care afectează mai ușor organismul cu ajutorul acestor medicamente se numără virusul febrei Rift Valley, virusul gripal A, adenovirusul și SARS-CoV-2, virusul care cauzează COVID-19”, spune Kainov.
Aceste virusuri pot provoca boli semnificative, ceea ce transformă orice tratament care crește potențialul de răspândire al acestora într-o problemă serioasă.
Un nou studiu publicat în NAR Molecular Medicine a investigat modul în care inhibitorii JAK influențează capacitatea organismului de a se apăra împotriva virusurilor. „Inhibitorii JAK sunt adesea prescriși pentru boli autoimune și afecțiuni inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoidă”, adaugă Erlend Ravlo, cercetător doctoral la NTNU și autor principal al articolului.
Deși aceste medicamente pot fi extrem de eficiente în reducerea inflamației, beneficiile lor vin cu un compromis important. Prin suprimarea anumitor răspunsuri imune, ele pot interfera cu mecanismele care protejează în mod normal organismul de infecțiile virale.
„În special, medicamentele suprimă o cale de semnalizare imunitară importantă care ajută la protejarea celulelor sănătoase de atacurile virale”, a explicat Ravlo.
Această cale joacă un rol central în coordonarea răspunsului organismului atunci când virusurile încearcă să infecteze țesuturile sănătoase.
Echipa de cercetare a descoperit că inhibitorii JAK, inclusiv medicamentul baricitinib, pot reduce activitatea genelor implicate în combaterea infecțiilor virale. „Aceste gene joacă un rol crucial în răspunsul organismului la infecțiile virale”, a spus Aleksandr Ianevski, cercetător la NTNU și coautor al lucrării.
Când inhibitorii JAK interferează cu acest sistem de semnalizare imunitară, ei slăbesc un strat important de protecție antivirală. Fără răspunsul defensiv obișnuit, virusurile pot găsi mai ușor calea de a stabili o infecție și de a se răspândi între celule.
Pentru a investiga aceste efecte, cercetătorii au combinat metode avansate de virologie cu analiza expresiei genelor și tehnologia organoidelor. Experimentele lor au inclus celule din plămâni, ochi și creier, precum și modele organice miniature cultivate în laborator.
Aceste abordări le-au permis să examineze modul în care medicamentele afectează apărările antivirale în diferite tipuri de țesut uman.
„Deși inhibitorii JAK sunt eficienți în tratamentul inflamației, aceasta arată că pot prezenta un risc ascuns pentru pacienții care au infecții virale latente sau active”, afirmă Ravlo.
Rezultatele subliniază importanța evaluării cu atenție a riscurilor asociate inhibitorilor JAK, în special atunci când pacienții pot avea deja o infecție virală sau când apar focare.
Cercetătorii sugerează că profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să fie prudenți atunci când prescriu aceste medicamente în perioadele de transmitere virală crescută.
Cu toate acestea, aceleași proprietăți imunosupresoare care creează riscuri pot oferi și avantaje în anumite condiții de cercetare. În condiții de laborator controlate, aceste efecte ar putea ajuta oamenii de știință să dezvolte vaccinuri sau să evalueze medicamente antivirale potențiale.
Cercetătorii speră că descoperirile lor vor încuraja o conștientizare mai mare a modului în care inhibitorii JAK influențează sistemul imunitar și vor sprijini investigații suplimentare asupra utilizărilor lor cele mai sigure și eficiente.
„Recomandăm studii suplimentare pentru a înțelege mai bine cum pot fi utilizate optim medicamentele, în special în timpul focarelor de virusuri sau pandemii”, spune Ianevski.
