Secretul îmbătrânirii mai lente ar putea fi în intestin
Oamenii de știință au descoperit o legătură surprinzătoare între bacteriile din intestinul uman și viteza cu care corpul îmbătrânește.
O echipă de cercetători de la Universitatea din Hawaiʻi la Mānoa a constatat că anumite microbiote intestinale sunt asociate cu îmbătrânirea biologică mai lentă, în timp ce altele sunt legate de o îmbătrânire mai rapidă.
Studiul, publicat în Scientific Reports, a arătat că diferențele în comunitățile bacteriene intestinale explică aproximativ 15% din variația ratelor de îmbătrânire biologică ale participanților. Rezultatele sugerează că microbiomul intestinal, imensa comunitate de microorganisme din sistemul digestiv, ar putea oferi indicii valoroase despre îmbătrânire la nivel molecular.
„Acest studiu avansează înțelegerea noastră asupra relației dintre microbiomul intestinal și îmbătrânirea biologică”, a declarat Alika K. Maunakea. „Am descoperit că tiparele microbiene din intestin erau semnificativ asociate cu măsurile moleculare ale îmbătrânirii, chiar și independent de vârsta cronologică. Aceste descoperiri deschid direcții importante pentru a înțelege cum sistemele biologice modificabile influențează traiectoriile de sănătate pe termen lung și longevitatea.”
Pentru a investiga relația dintre bacteriile intestinale și îmbătrânire, cercetătorii au analizat mostre de scaun și sânge de la 123 de adulți cu vârste variate. Au identificat bacteriile prezente în intestinul fiecărui participant și au comparat aceste descoperiri cu markerii moleculari din sânge utilizați pentru a estima rata de îmbătrânire a corpului.
Acești indicatori biologici diferă de vârsta cronologică, care reflectă pur și simplu câți ani a trăit cineva. În schimb, aceștia sunt concepuți pentru a evalua cât de repede se produc schimbările legate de îmbătrânire în organism.
Cercetătorii au observat o asociere notabilă între compoziția microbiomului intestinal și DunedinPACE, un biomarker avansat care măsoară viteza îmbătrânirii biologice.
Anumite specii bacteriene s-au evidențiat prin relații puternice cu îmbătrânirea. Bifidobacterium adolescentis a fost una dintre bacteriile cele mai puternic asociate cu îmbătrânirea biologică mai lentă. În contrast, Succinivibrio dextrinosolvens a arătat una dintre cele mai puternice asocieri cu îmbătrânirea mai rapidă.
Aceste diferențe sugerează că anumite tipare de bacterii intestinale ar putea oferi informații importante despre viteza cu care corpul îmbătrânește.
Braden P. Kunihiro a subliniat că această descoperire adaugă la dovezile în creștere că microbiomul intestinal ar putea juca un rol esențial în cercetarea sănătății precise, care urmărește să înțeleagă mai bine diferențele individuale în sănătate și boli.
În contrast cu vârsta cronologică, compoziția microbiomului intestinal se poate schimba ca răspuns la influențe cotidiene, inclusiv dietă, stil de viață și condiții de mediu. Aceasta face din microbiom un domeniu de studiu interesant pentru oamenii de știință care cercetează îmbătrânirea sănătoasă.
„Microbiomul intestinal este extrem de receptiv la stilul de viață, dietă, mediu și alte expuneri zilnice”, a spus Kunihiro. „Descoperirile noastre sugerează că microbiomul ar putea reflecta aspecte importante ale rezilienței biologice și îmbătrânirii într-un mod care ar putea ajuta în cele din urmă la informarea strategiilor de bunăstare și îmbătrânire sănătoasă.”
Cercetarea a inclus și participanți nativi hawaieni și din Insulele Pacificului, grupuri care au fost istoric subreprezentate în studiile legate de îmbătrânire și microorganismele intestinale.
Coautorul Ruben Juarez a explicat că includerea acestor populații ar putea ajuta oamenii de știință să investigheze cum circumstanțele sociale și condițiile de mediu lasă efecte biologice durabile pe parcursul vieții unei persoane.
„Microbiomul există la intersecția comportamentului, mediului și biologiei umane”, a afirmat Juarez. „Studiile de acest tip ajută la iluminarea potențialelor căi prin care experiențele de viață și factorii sociali influențează rezultatele de sănătate pe termen lung.”
Deși constatările dezvăluie o relație semnificativă între bacteriile intestinale și îmbătrânirea biologică, cercetătorii subliniază că studiul nu stabilește o relație de cauzalitate. Cu alte cuvinte, găsirea anumitor microbi la persoanele care îmbătrânesc mai lent nu înseamnă neapărat că acești microbi sunt responsabili pentru încetinirea procesului de îmbătrânire.
Vor fi necesare studii suplimentare pentru a determina dacă schimbarea deliberată a microbiomului intestinal poate influența îmbătrânirea biologică sau poate îmbunătăți sănătatea pe termen lung.
Totuși, rezultatele oferă un punct de plecare promițător pentru explorarea modului în care microorganismele care trăiesc în interiorul nostru se raportează la procesul de îmbătrânire și dacă acestea ar putea ajuta în cele din urmă la ghidarea unor abordări mai personalizate pentru îmbătrânirea sănătoasă.
„Aceasta este o etapă timpurie importantă în înțelegerea relației microbiomului intestinal cu îmbătrânirea sănătoasă”, a afirmat Maunakea. „Cercetările viitoare vor ajuta la clarificarea mecanismelor implicate și dacă aceste semnături microbiene ar putea contribui la abordări precise pentru promovarea sănătății și bunăstării pe termen lung.”
