Cercetarea subliniază amigdala ca țintă pentru tratamentul tulburărilor de memorie
O zonă a creierului de dimensiunea unei nuci, cunoscută sub numele de amigdala, joacă un rol esențial în determinarea experiențelor care se transformă în memorie pe termen lung și a celor care sunt uitate.
Descoperirea realizată de Universitatea de Științe ale Sănătății Cedars-Sinai sugerează amigdala ca o potențială țintă pentru tratamentul tulburărilor de memorie.
Amigdala, localizată adânc sub suprafața creierului în lobul temporal, este asociată în mod clasic cu comportamentele emoționale și sociale. Rolul său în memorie a fost considerat limitat la învățarea și reamintirea experiențelor care evocau frică sau alte emoții puternice. Totuși, noul studiu, publicat în revista Nature Neuroscience, a descoperit un rol mult mai extins al amigdalei în formarea memoriilor durabile în general.
Practic, amigdala acționează ca un filtru, etichetând un mic subset de experiențe în curs de desfășurare care ajung să fie stocate în memoria pe termen lung și astfel disponibile pentru recuperare ulterioară.
„Rezultatele noastre demonstrează că activitatea unor tipuri specifice de neuroni din amigdala prezice, în timp ce o persoană vizualizează o imagine pentru prima dată, dacă acea imagine va fi ulterior reținută”, a declarat Ueli Rutishauser. Memoriile autobiografice episodice, cum ar fi locul în care ne-am parcat mașina sau cum ne-am petrecut o vacanță recentă în familie, sunt esențiale pentru a naviga în viața de zi cu zi și pentru a avea un sentiment de identitate.
Oamenii de știință au descoperit că abilitatea creierului de a eticheta experiențele noi pentru stocare în memoria pe termen lung se bazează pe tipuri specifice de neuroni din amigdala, care răspund selectiv la anumite categorii de imagini, cum ar fi cele cu fețe, animale sau peisaje. Cu cât acești neuroni de categorie reacționau mai puternic atunci când o persoană viziona o imagine a categoriei respective, cu atât mai puternică era capacitatea acelei persoane de a-și aminti ulterior acea imagine.
Datele studiului provin din înregistrări ale activității neuronale individuale în rândul a 112 pacienți supuși unei intervenții chirurgicale, care au avut electrozi implantați în creier pentru a monitoriza crizele epileptice. Participanții au fost întâi expuși unor imagini noi pe care nu le mai văzuseră anterior și apoi au fost întrebați să le reamintească mai târziu în acea zi.
Această descoperire este un exemplu al puterii colaborării între oameni de știință și medici: datele colectate de la peste 100 de pacienți au permis realizarea acestei noi descoperiri științifice esențiale, care a fost replicată în două seturi de date diferite din studiu.
Colectarea acestei cantități mari de date a fost posibilă datorită unui consorțiu multi-instituțional condus de Cedars-Sinai și finanțat de inițiativa BRAIN a Institutelor Naționale de Sănătate (NIH).
„Acesta este un studiu de impact care oferă o perspectivă mecanistică asupra rolului amigdalei umane – o regiune asociată în mod obișnuit cu răspunsurile emoționale – în determinarea experiențelor și stimulilor care devin memorii episodice durabile”, a afirmat Mauricio Rangel-Gomez. „Acest studiu riguros de neuroștiință umană, care utilizează instrumente de generație următoare, are un potențial ridicat de a transforma descoperirile în impacturi măsurabile asupra sănătății.”
„Descoperirile noastre au implicații clinice importante, deoarece deficitele de memorie observate în tulburări precum boala Alzheimer și epilepsia lobului temporal ar putea fi parțial cauzate de procese perturbate în cadrul amigdalei”, a spus Rutishauser. „Prin urmare, amigdala ar putea fi o nouă țintă potrivită pentru tratamentul acestor tulburări prin utilizarea neuromodulării și/sau terapiilor celulare.”
Cercetarea a fost condusă de Jiayang Xiao, care este primul autor al studiului.
Rutishauser a adăugat că cercetările viitoare ar putea stabili dacă amigdala joacă un rol similar în formarea memoriilor pentru alte modalități senzoriale, cum ar fi sunetele și mirosurile.
„Informațiile din acest studiu sunt cele mai recente dintr-o lungă serie de cercetări conduse de Cedars-Sinai și colaboratori, dedicate descoperirii modului în care funcționează memoria umană”, a declarat Adam Mamelak. „Dincolo de valoarea științifică pură a acestor descoperiri, ne concentrăm ferm pe aplicarea acestei noi cunoștințe pentru a îmbunătăți viețile pacienților.”
