Cercetătorii au identificat celule imune în foliculii de păr ai pielii
Cercetătorii de la Școala de Medicină a Universității California, Riverside, au descoperit structuri de supraveghere imună anterior neidentificate în piele.
Aceste celule, găsite în interiorul foliculilor de păr, sunt asemănătoare cu celulele M (celule microfold) – celule epiteliale specializate asociate în mod tradițional cu țesuturile intestinale și căile respiratorii.
Rezultatele, publicate în Frontiers in Cell and Developmental Biology, sugerează că pielea ar putea folosi celule specializate, denumite „sentinela”, localizate în structurile foliculilor de păr pentru a monitoriza expunerea la mediu și prezența microbilor, extinzând astfel înțelegerea actuală a modului în care țesuturile de barieră apără organismul. Studiul a fost realizat pe șoareci.
Dr. David Lo, profesor distins de științe biomedicale, a explicat că, spre deosebire de epitelul intestinal și cel al căilor respiratorii, care constă dintr-un singur strat celular ce permite o prelevare relativ directă a mediului, pielea este compusă din mai multe straturi stratificate care formează o barieră fizică mai robustă.
Aceasta ridică o întrebare de lungă durată în imunologie: cum reușește pielea să monitorizeze eficient amenințările externe, în ciuda grosimii sale?
Grupul lui Lo propune că foliculii de păr ar putea acționa ca structuri locale de „poartă” care concentrează atât materialul din mediu, cât și activitatea de detectare imună. În aceste nișe, echipa a identificat celule sentinelă asemănătoare celulelor M care par să participe la răspunsuri imune localizate, în special împotriva bacteriilor Gram-pozitive – bacterii ce pot provoca o gamă largă de infecții, de la toxiinfecții alimentare la boli respiratorii severe.
„Foliculii de păr ar putea reprezenta un hub central pentru supravegherea imună în piele”, a spus Diana Del Castillo, primul autor al lucrării și studentă absolventă în laboratorul lui Lo. „Aceste structuri adună expunerea la mediu, detectarea imună și, potențial, chiar semnalizarea neurală într-un mediu extrem de localizat.”
Deși echipa de cercetare încă își caracterizează celulele, primele descoperiri sugerează că acestea fac parte dintr-o categorie mai largă de mecanisme de supraveghere epitelială care ar putea exista în diverse țesuturi.
Descoperirea ridică, de asemenea, întrebări noi despre modul în care sistemele imune și cele senzoriale pot fi integrate. Foliculii de păr sunt deja cunoscuți pentru contribuția lor la senzația de atingere, iar noile structuri identificate par să se afle în regiuni strâns asociate cu terminațiile nervoase, sugerând o legătură potențială între detectarea imună și semnalizarea senzorială.
Lo a menționat că lucrările viitoare se vor concentra pe cartografierea detaliată a acestor celule, în special în foliculii de păr ai mustăților în modelele animale, deoarece mustățile au o innervare densă și o structură complexă.
„Ne-ar plăcea să înțelegem mai bine cum interacționează aceste celule cu celulele nervoase și imune din jur și dacă sisteme similare există și la oameni”, a adăugat el.
Deși studiul se află încă în etapele inițiale, descoperirile ar putea avea implicații viitoare pentru înțelegerea infecțiilor cutanate, a tulburărilor imune și a dezvoltării terapiei topice.
„Abia începem să înțelegem cum sunt organizate aceste sisteme”, a spus Lo. „Dar sugerează că pielea este mult mai dinamic implicată în supravegherea imună decât s-a crezut anterior.”
Del Castillo a adăugat că studiul subliniază o posibilă schimbare în modul în care oamenii de știință percep țesuturile de barieră – nu ca simple straturi de protecție pasive, ci ca interfețe senzoriale și imune active și foarte specializate.
„Studiul nostru adaugă la dovezile tot mai mari că barierele epiteliale din diverse țesuturi împărtășesc funcții imune mai diverse și dinamice decât s-a recunoscut anterior, în special în capacitatea lor de a răspunde rapid la stimuli microbieni”, a afirmat ea.
