Motivul surprinzător pentru care exercițiile te întăresc
Exercițiile fizice sunt cunoscute în general pentru dezvoltarea mușchilor, însă cercetări recente sugerează că acestea transformă și creierul în moduri care îmbunătățesc rezistența.
Un studiu publicat în revista Neuron, parte a Cell Press, a descoperit că exercițiile repetate modifică activitatea cerebrală asociată cu abilitatea corpului de a alerga mai departe și mai repede în timp. Aceste schimbări par să ajute inima și mușchii să se adapteze și să devină mai puternici prin antrenament.
„Mulți oameni spun că se simt mai ageri și că mintea le este mai clară după exerciții”, afirmă J. Nicholas Betley de la Universitatea din Pennsylvania. „Așa că am vrut să înțelegem ce se întâmplă în creier după exerciții și cum aceste schimbări influențează efectele exercițiului.”
Activitatea cerebrală continuă după exerciții. În cadrul experimentelor, Betley și echipa sa au observat o activitate cerebrală crescută la șoarecii care alergau pe bandă. Cele mai semnificative schimbări au apărut în celulele nervoase dintr-o zonă numită hipotalamus ventromedial (VMH), care ajută la reglementarea modului în care corpul gestionează energia, greutatea corporală și nivelul de zahăr din sânge.
Cercetătorii au monitorizat activitatea unui set specific de celule nervoase VMH cunoscute sub numele de neuroni steroidogenic factor-1 (SF1). Acești neuroni au devenit activi în timp ce șoarecii alergau și au continuat să fie activi timp de cel puțin o oră după ce exercițiul s-a încheiat.
După două săptămâni de sesiuni zilnice pe bandă, șoarecii au arătat îmbunătățiri evidente ale rezistenței. Aceștia au reușit să alerge distanțe mai lungi și să mențină viteze mai mari înainte de a obosi. Scanările cerebrale au arătat, de asemenea, că un număr mai mare de neuroni SF1 au devenit activi după antrenament, iar nivelurile lor de activitate erau mult mai ridicate decât la începutul studiului.
Cercetătorii au testat apoi ce s-ar întâmpla dacă activitatea neuronilor SF1 ar fi blocată de la comunicarea cu restul creierului. Șoarecii cu activitatea neuronală blocată au obosit mult mai repede și nu au reușit să câștige rezistență în perioada de antrenament de două săptămâni.
O descoperire surprinzătoare a fost că blocarea acestor neuroni după exercițiu a fost suficientă pentru a opri îmbunătățirile de rezistență, chiar dacă neuronii funcționau normal în timpul antrenamentului. Această constatare sugerează că activitatea cerebrală după exercițiu ar putea juca un rol crucial în ajutarea corpului să se adapteze la antrenament.
„Când ridicăm greutăți, credem că construim doar mușchi”, spune Betley. „Se pare că am putea construi și creierul nostru atunci când ne exercităm.”
Recuperarea după exerciții și funcția cerebrală sunt încă subiecte de cercetare. Betley crede că activitatea continuă a neuronilor SF1 după exercițiu ar putea ajuta corpul să se recupereze mai eficient, îmbunătățind modul în care este utilizată glucoza stocată. Acest lucru ar putea permite mușchilor, plămânilor și inimii să se adapteze mai repede la exerciții din ce în ce mai dificile.
Cercetătorii speră că aceste descoperiri ar putea conduce în cele din urmă la noi metode de a ajuta persoanele vârstnice să rămână active și să asiste persoanele care se recuperează după un accident vascular cerebral sau o leziune. De asemenea, lucrările ar putea beneficia sportivii care doresc să-și îmbunătățească performanța și recuperarea.
„Acest studiu deschide calea pentru a înțelege cum putem obține mai mult din exerciții”, afirmă el. „Dacă putem scurta perioada de timp și ajuta oamenii să observe beneficiile mai devreme, ar putea să îi încurajeze să continue să se antreneze.”
