Amestecurile chimice prenatale pot influența creșterea fetală și sănătatea placentară
Substanțele chimice din mediu pot avea un impact asupra greutății la naștere și funcției placentare, conform unui nou studiu publicat în Environmental Science & Technology, realizat de Institutul de Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal), un centru susținut de Fundația „la Caixa”.
Studiul, realizat în cadrul Cohortei de Studiu Barcelona Life (BiSC), subliniază importanța luării în considerare a expunerii reale la amestecuri chimice complexe și evidențiază rolul biomarkerilor angiogenici în corelarea acestor expuneri cu dezvoltarea fetală.
Substanțele chimice disruptoare endocrine (EDCs) sunt omniprezente în viața de zi cu zi, fiind întâlnite în alimente, apă, produse de îngrijire personală și medii domestice. Aceste substanțe, inclusiv ftalați, fenoli, parabeni, pesticide și compuși emergenți precum bisfenol S (BPS), pot pătrunde în organism prin ingerare, inhalare sau contact cu pielea.
Gravida reprezintă o fereastră sensibilă, deoarece echilibrul hormonal este esențial pentru dezvoltarea placentară și creșterea fetală. Placenta, un organ endocrin cheie, depinde de procesele angiogenice reglate strict (adică formarea de noi vase de sânge), controlate de factori precum factorul de creștere placentară (PlGF) și kinaza de tirozină solubilă fms-like-1 (sFlt-1).
„Femeile însărcinate sunt expuse la amestecuri complexe de substanțe chimice, nu la compuși unici”, explică Bethany Knox, cercetătoare ISGlobal și primul autor al studiului. „Scopul nostru a fost să reflectăm mai bine expunerile din lumea reală și să înțelegem cum aceste amestecuri ar putea influența atât placenta, cât și dezvoltarea fetală.”
Studiul a inclus 734 de participanți din cohorta BiSC din Barcelona, recrutați între 2018 și 2021. „Am analizat expunerea la peste 40 de substanțe chimice prin măsurarea metabolitilor din mostrele de urină colectate timp de o săptămână, la două etape ale sarcinii: 18 și 34 de săptămâni de gestație. Această abordare îmbunătățește evaluarea expunerii pentru substanțele chimice nonpermanente, care au o jumătate de viață scurtă și pot varia semnificativ în timp”, explică Knox.
Echipa de cercetare a identificat modele distincte în asocierile dintre mai multe amestecuri chimice și dezvoltarea fetală. Expunerea la amestecuri de ftalați cu greutate moleculară mică a fost constant legată de o greutate la naștere mai mică în populația studiată, sugerând un efect advers potențial asupra creșterii fetale. În contrast, amestecurile cu compuși organofosfați, inclusiv pesticide și retardante de flacără, au fost asociate cu o greutate fetală estimată și o greutate la naștere mai mari, în special în perioada târzie a sarcinii. Această asociere poate reflecta modelele dietetice mai degrabă decât un efect direct al expunerii la organofosfați, deoarece un consum mai mare de fructe și legume poate crește expunerea la acești compuși și, în același timp, susține creșterea rapidă a greutății fetale.
Pe lângă aceste diferențe în creștere, studiul subliniază placenta ca un intermediar cheie. Amestecurile de ftalați au fost asociate cu modificări în fluxul sanguin fetoplacentar și cu un dezechilibru în biomarkerii angiogenici (raportul sFlt-1/PlGF), sugerând o cale biologică prin care expunerile de mediu pot influența dezvoltarea fetală.
Aceste descoperiri contribuie la cercetarea sănătății de mediu prin includerea unui set larg de substanțe chimice aliniate cu prioritățile de reglementare europene, inclusiv substanțe pentru care profilurile de siguranță sunt încă în evaluare.
Deși acest studiu a observat abateri de la creșterea fetală normală, acestea nu pot fi traduse la nivel individual, iar populația studiată nu este neapărat reprezentativă pentru toate populațiile. Totuși, studiul evidențiază importanța considerării amestecurilor chimice de mediu în cercetarea sănătății publice, sugerând că expunerile răspândite pot influența dezvoltarea fetală prin efectele lor asupra funcției placentare la nivel de populație.
