Bacteriile intestinale pot revela un beneficiu ascuns al legumelor
Cercetătorii de la Karolinska Institutet au descoperit că microbii intestinali pot transforma nitrații și fierul din alimentație în molecule care pot ajuta la protecția împotriva bolilor cardiovasculare și metabolice.
Studiul, publicat în revista Cell, dezvăluie o modalitate necunoscută anterior prin care microbiota intestinală poate influența funcții importante ale organismului.
Nitrații se găsesc în mod natural în multe legume, în special în sfeclă și în verdețuri precum spanacul, rucola și salata. Fierul non-hem, forma de fier prezentă în alimentele de origine vegetală, cum ar fi fasolea, cerealele integrale și legumele verzi, reprezintă, de asemenea, o parte comună a dietei.
Cercetătorii au constatat că bacteriile intestinale pot combina nitrații și fierul non-hem din alimentație pentru a produce compuși cunoscuți sub numele de complexe de fier dinitrosil (DNIC). După formare, aceste molecule pot fi absorbite în organism și transportate către diferite organe, în special ficatul și rinichii.
Microbii intestinali sunt esențiali pentru formarea DNIC.
Studiul s-a bazat pe experimente realizate pe șoareci, celule, bacterii și mostre umane. Folosind tehnici analitice avansate, cercetătorii au detectat DNIC în mai multe tipuri de țesuturi.
De asemenea, au descoperit că moleculele DNIC erau complet absente în șoarecii germ-free, ceea ce sugerează că microbii intestinali joacă un rol esențial în producerea acestora.
„Rezultatele noastre arată că bacteriile intestinale pot transforma componentele alimentelor în molecule biologic active care influențează funcții importante ale organismului”, a declarat Andrei L. Kleschyov.
Creșterea nivelurilor de DNIC a îmbunătățit indicatorii cheie ai sănătății.
Cercetătorii au testat ce se întâmplă atunci când nivelurile de DNIC sunt crescute, fie prin administrarea de suplimente dietetice care conțin nitrați și fier, fie prin administrarea de DNIC produse sintetic.
Într-un model animal de boală cardiovasculară și metabolică, nivelurile mai ridicate de DNIC au fost asociate cu îmbunătățiri în mai multe măsuri de sănătate.
„Printre altele, am observat o reducere a tensiunii arteriale și o funcție vasculară îmbunătățită, un control mai bun al glicemiei și o acumulare redusă de grăsime în ficat. Rezultatele ajută la explicarea de ce o dietă bogată în legume, care conțin atât nitrați cât și fier, este legată de un risc mai scăzut al mai multor boli”, a afirmat Mattias Carlström.
O legătură posibilă între legume și protecția împotriva bolilor.
Conform cercetătorilor, rezultatele relevă un mecanism necunoscut anterior prin care dieta și anumite bacterii intestinale pot colabora pentru a susține sănătatea.
Aceste descoperiri ar putea, de asemenea, să explice de ce dietele bogate în legume sunt asociate cu un risc mai scăzut al bolilor cardiovasculare și metabolice. Totuși, cercetătorii subliniază că majoritatea lucrărilor au fost realizate în modele experimentale, astfel că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina exact cum funcționează acest proces la oameni.
Cercetătorii doresc acum să studieze DNIC la oameni.
Următoarea etapă este dezvoltarea unor metode fiabile pentru a măsura nivelurile de DNIC la oameni. Cercetătorii doresc, de asemenea, să afle mai multe despre cum sunt produse moleculele, cum se deplasează prin organism și cum influențează diferitele procese fiziologice.
O întrebare majoră este dacă dieta sau modificările microbiotei intestinale ar putea fi folosite pentru a modifica nivelurile de DNIC și, potențial, pentru a ajuta la prevenirea bolilor.
