Cafeaua nu ar trebui să te împiedice să dormi bine
De-a lungul anilor, s-a discutat intens dacă consumul de cafea seara afectează somnul.
Unii oameni pot bea cafea după-amiaza și să adoarmă fără probleme, în timp ce alții rămân treji ore întregi. Cercetătorii descoperă din ce în ce mai mult că întrebarea dacă cafeaua întârzie somnul poate omite o problemă mai importantă: efectele cofeinei asupra creierului după ce somnul a început.
Pentru a investiga aceste efecte, oamenii de știință folosesc EEG, sau electroencefalografia, o metodă prin care se înregistrează activitatea electrică a creierului. Măsurătorile EEG pot oferi informații mult mai detaliate decât simpla durată a somnului sau frecvența trezirilor. Ele pot, de asemenea, să ofere indicii despre calitatea biologică și adâncimea somnului.
„EEG ne permite să observăm nu doar dacă o persoană doarme, ci și cum doarme creierul. Evaluarea clasică a somnului se concentrează pe durata acestuia și pe etapele sale, în timp ce analiza cantitativă EEG dezvăluie schimbări mai subtile, cum ar fi reducerea activității cu unde lente, un marker important al adâncimii somnului și caracterului său restaurativ”, explică Prof. Donata Kurpas de la Universitatea Medicală Wroclaw.
Undele lente sunt o caracteristică majoră a somnului profund, asociat cu recuperarea fizică, replenishing energiei și menținerea funcției cerebrale sănătoase.
Cofeina poate face somnul mai puțin restaurativ. Ea nu afectează întotdeauna somnul în moduri evidente. O persoană poate adormi la o oră normală și să rămână adormită toată noaptea, dar calitatea acelei odihne poate fi totuși alterată.
„Cofeina poate scurta somnul sau poate face mai dificilă adormirea; cu toate acestea, chiar și atunci când durata somnului pare normală, aceasta poate reduce activitatea cu unde lente și poate schimba modelul EEG spre un creier mai „treaz””, afirmă Prof. Donata Kurpas.
Practic, cineva ar putea petrece opt ore în pat fără a obține același nivel de recuperare neurologică pe care l-ar aștepta în mod normal. Deoarece perturbarea poate să nu cauzeze treziri evidente, aceasta poate trece neobservată.
„Sentimentul subiectiv de a fi dormit bine nu corespunde întotdeauna cu ceea ce observăm în înregistrările neurofiziologice. O persoană poate adormi fără dificultăți majore și să nu își amintească trezirile, în timp ce creierul poate afișa mai puține caracteristici ale somnului profund”, adaugă expertul.
Un alt aspect important descoperit în cercetările despre cofeină este că reacțiile variază considerabil de la o persoană la alta. Factori precum genetica, metabolismul, vârsta, stresul și oboseala cronică pot influența cât de mult afectează cofeina somnul.
Pentru unii, chiar și cafeaua consumată devreme în timpul zilei poate avea un impact seara.
„Nu este vorba doar despre cafeaua băută înainte de culcare. Pentru unii oameni, cantitatea totală de cofeină consumată în timpul zilei și dacă organismul are suficient timp pentru a o metaboliza înainte de lăsarea serii pot fi, de asemenea, importante”, subliniază Prof. Donata Kurpas.
Această posibilitate poate fi deosebit de relevantă pentru persoanele care se bazează pe cofeină pentru a îmbunătăți concentrarea, rezistența sau performanța, inclusiv sportivii, persoanele care desfășoară activități mentale solicitante și oricine folosește regulat cafeaua sau alte produse cofeinizate pentru a rămâne alert.
Cofeina poate crea un ciclu de oboseală. Aceasta poate crește temporar starea de alertă și poate face ca oboseala să pară mai puțin vizibilă. Totuși, experții avertizează că acest impuls poate veni uneori pe seama capacității organismului de a se recupera complet în timpul somnului.
În acest sens, cofeina poate fi comparată cu „împrumutul de energie” de la organism. Dacă recuperarea nocturnă devine mai puțin eficientă, persoana poate simți o oboseală mai mare a doua zi și poate apela la și mai multă cofeină pentru ajutor.
„Dacă cofeina ajută o persoană să funcționeze în timpul zilei, în timp ce în același timp agravează calitatea recuperării nocturne, poate apărea un cerc vicios: oboseală mai mare, nevoie mai mare de stimulare și somn mai slab”, afirmă Prof. Donata Kurpas.
Aceste descoperiri sunt unul dintre motivele pentru care cercetătorii în somn își îndreaptă atenția din ce în ce mai puțin doar asupra duratei somnului. Tot mai mult, accentul se pune pe ceea ce face creierul în timpul nopții și dacă acel somn este biologic restaurativ.
„Cofeina nu este nici „bună”, nici „rea”. Este o substanță biologic activă a cărei efecte depind de doză, momentul din zi, vârstă, stil de viață, calitate a somnului, nivel de stres și sensibilitate individuală”, concluzionează expertul.
