Cei care stau treji noaptea întâmpină dificultăți în a-și echilibra viața profesională și personală
Balansarea vieții profesionale cu cea personală este mai dificilă pentru persoanele care preferă activitățile de seară, cunoscute sub denumirea de „bufnițe”, comparativ cu cei care sunt matinali, denumiți „păsări timpurii”.
Persoanele nocturne au mai multe dificultăți în a se recupera după muncă și sunt mai predispuse să experimenteze simptome și diagnostice legate de sănătatea mintală decât cele matinale. De asemenea, stilul de viață al bufnițelor este adesea mai puțin sănătos, deși acest aspect nu explică pe deplin provocările legate de echilibrul între muncă și viața personală sau problemele de sănătate mintală care sunt accentuate în rândul acestora, comparativ cu alte tipuri de ritm circadian.
Aceste concluzii au fost obținute în cadrul unui studiu recent în domeniul psihologiei, care a investigat modul în care provocările legate de echilibrul muncă-viață personală influențează legătura dintre ritmul circadian individual și tulburările de depresie și anxietate, luând în considerare și posibilele diferențe în comportamentele de sănătate între tipurile de ritm circadian. Studiul a analizat, de asemenea, dacă dificultățile în a echilibra munca cu alte aspecte ale vieții ar putea explica în continuare rolul tipului circadian individual în tulburările de depresie și anxietate.
Realizat pe un eșantion de 2.266 de persoane active profesional din Finlanda, studiul a împărțit participanții în tipuri matinale, tipuri nocturne și tipuri intermediare, pe baza ritmului lor circadian. Cercetătorii au evaluat simptomele de anxietate și depresie, gradul în care munca afectează timpul liber și cât de bine reușesc participanții să se recupereze după muncă, printre altele.
Rezultatele au arătat că problemele de sănătate mintală sunt deosebit de pronunțate în rândul celor care se încadrează în categoria extremă a bufnițelor. Legătura dintre a fi o persoană nocturnă și tulburările de anxietate pare să fie asociată cu o recuperare slabă de la muncă și cu provocările de a menține un echilibru între muncă și viața personală.
Problemele de sănătate mintală în rândul persoanelor active profesional reprezintă o provocare în creștere. Astfel, este esențial să înțelegem modul în care viața profesională influențează riscurile de sănătate mintală și să identificăm cine ar putea fi deosebit de vulnerabil la efectele negative.
În acest fel, măsurile destinate promovării echilibrului între muncă și viața personală, precum și recuperării după muncă, pot fi direcționate către persoanele potrivite. Acest lucru va contribui, de asemenea, la bunăstarea la locul de muncă și la reducerea inegalității în mediul profesional.
