Cele mai eficiente alimente care ajută la prevenirea fibrilației atriale
Ce alimente ar trebui să consumăm și ce ar trebui să evităm pentru a reduce riscul de fibrilație atrială?
Fibrilația atrială, cunoscută și sub denumirea de Afib, este cea mai frecventă aritmie clinică, afectând milioane de americani și recunoscută ca o problemă de sănătate publică globală din cauza „încărcării semnificative” de moarte și boală, rezultată din accidente vasculare cerebrale, atacuri de cord și insuficiență cardiacă. Există o dietă specifică care ar putea ajuta la prevenirea sau tratarea acesteia?
Recent, am aflat ce nu ar trebui să consumăm. Dietele cu conținut scăzut de carbohidrați sunt asociate cu un risc crescut de dezvoltare a fibrilației atriale din diverse motive. În primul rând, persoanele care urmează diete sărace în carbohidrați ar putea consuma mai puține alimente antiinflamatorii, precum legumele, fructele și cerealele integrale. „Reducerea consumului acestor alimente antiinflamatorii ar putea fi unul dintre mecanismele importante prin care riscul de Afib crește.” În al doilea rând, o dietă săracă în carbohidrați înseamnă un consum crescut de proteine și grăsimi, ceea ce poate stimula stresul oxidativ (formarea radicalilor liberi), care a fost asociat cu Afib. În cele din urmă, efectul ar putea rezulta din riscurile crescute de alte boli cardiovasculare, care pot pregăti terenul pentru Afib. De fapt, dietele cu conținut scăzut de carbohidrați sunt asociate cu un risc crescut de mortalitate generală—moarte din orice cauză—precum și cu moartea din cauza bolilor cardiovasculare și a cancerului.
Recomandările dietetice pentru pacienții cu tulburări de ritm cardiac sunt, în esență, opuse unei diete sărace în carbohidrați:
Consumul zilnic de fructe, legume, cereale, fasole și nuci;
Consumul de fructe de mare de câteva ori pe săptămână;
Consumul de ouă, lactate și păsări de curte aproximativ o dată pe săptămână;
Consumul de alte tipuri de carne aproximativ o dată pe lună, parțial pentru a reduce grăsimile saturate și trans.
Dietele bazate pe alimente integrale și vegetale, care pun accent pe cereale integrale, leguminoase (fasole, mazăre, năut și linte), legume, fructe și nuci, și evită majoritatea (sau tuturor) produselor de origine animală, ar putea avea un rol special, deoarece nu doar maximizează alimentele protective, ci și exclud alimentele de origine animală potențial dăunătoare. De exemplu, există dovezi convingătoare că evitarea anumitor alimente, cum ar fi alcoolul și peștele gras, poate afecta benefic fibrilația atrială.
Această constatare referitoare la peștele gras provine din Studiul Framingham, care clasifică „peștele gras” ca fiind somon, macrou, pește-spadă, peștele albastru și sardine. Într-o analiză exploratorie, cercetătorii au constatat că participanții care consumau mai mult de patru porții de pește gras pe săptămână aveau un risc de aproximativ șase ori mai mare de a dezvolta Afib, deși consumul general de pește nu părea să aibă niciun efect.
Motivul exact pentru care alcoolul este atât de dăunător în cazul aritmiilor nu este clar, dar fiecare băutură consumată pe zi poate fi asociată cu o creștere de până la 8% a riscului relativ de Afib, deși consumul de cafea sau de cofeină, în general, nu pare să fie legat de riscul de aritmie.
Dietele bazate pe plante excelează, însă, în gestionarea factorilor de risc pentru Afib. „Dietele bazate pe plante pot reduce probabilitatea multor factori de risc tradiționali asociați cu [Afib], inclusiv hipertensiunea, hipertiroidia, obezitatea și diabetul.”
Hipertensiunea arterială este unul dintre principalii factori de risc, reprezentând aproximativ o cincime din toate noile cazuri de Afib. Aici intervine o dietă bazată pe plante—aceasta poate îmbunătăți vasodilatarea (abilitatea arterelor de a se extinde natural), oferă efecte antiinflamatorii și antioxidante, crește aportul de potasiu și reduce vâscozitatea sângelui (sau „sângele gros”).
În privința hipertiroidiei, excluderea tuturor alimentelor de origine animală din dietă a fost asociată cu o prevalență de două ori mai mică a hipertiroidiei în comparație cu cei care consumă carne, în timp ce dietele vegetariene și cele cu pește au fost asociate cu o protecție intermediară.
Excesul de grăsime corporală ar putea fi responsabil pentru aproximativ încă o cincime din toate cazurile de Afib, dar vestea bună este că pierderea semnificativă în greutate este asociată cu o libertate de șase ori mai mare de fibrilația atrială. Așa cum se poate observa, printre participanții supraponderali cu Afib, cei care au pierdut 10% sau mai mult din greutatea corporală aveau doar 10% șanse să mai aibă Afib după cinci ani. În contrast, cei care au pierdut mai puțin de 3% din greutate—sau au câștigat în greutate—aveau 60% șanse să mai aibă Afib.
Acestea sunt toți factorii de risc pentru fibrilația atrială care pot fi preveniți, opriți sau chiar inversați cu o dietă bazată pe plante suficient de sănătoasă: hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2, obezitatea, inflamația sistemică și bolile cardiace.
„Având în vedere aceste descoperiri, modificările dietetice sunt de o importanță deosebită.” Totuși, nu se știe dacă acestea ar putea cu adevărat să vindece fibrilația atrială până nu se va pune la încercare.
Din păcate, avem doar rapoarte de caz, dar acesta este destul de convingător: un bărbat în vârstă de 82 de ani cu polifarmacie—adică pe un număr mare de medicamente, din cauza bolii arteriale coronariene, a unui istoric de atacuri de cord, cardiomiopatie ischemică, colesterol ridicat, hipertensiune arterială și fibrilație atrială persistentă—care s-a prezentat cu deficiențe cognitive, pierderi de memorie, oboseală și slăbiciune. Acum, dacă nu vei schimba dieta și stilul de viață care au dus la toate problemele de la început, atunci medicamentele pot fi cu siguranță mai bune decât nimic. Totuși, medicamentele comun utilizate pentru reducerea tensiunii arteriale și a colesterolului oferă, de fapt, o reducere relativ mică a riscurilor absolute și prezintă riscuri semnificative de efecte adverse, așa cum am discutat anterior. Așadar, acest bărbat a decis să înceapă să trateze cauza de bază. A început o dietă bazată pe alimente integrale, vegetale, cu o activitate fizică moderată, rezultând o reducere rapidă a hipertensiunii și colesterolului ridicat și întreruperea terapiei cu medicamente antihipertensive, statine și beta-blocante. Pacientul a raportat, de asemenea, o inversare a cogniției afectate și simptomelor legate de fibrilația atrială și cardiomiopatia ischemică, inclusiv oboseală, amețeală și slăbiciune.
După adoptarea unei diete
