Consumul zilnic de portocale poate influența profilul lipidic în boala hepatică grasă
Un studiu clinic de patru săptămâni analizează dacă consumul zilnic de portocale poate influența subtil metabolismul lipidic în boala hepatică grasă, evidențiind pattern-uri interesante, dar fără răspunsuri definitive deocamdată.
Un studiu recent publicat în Nutrients a evaluat efectele consumului zilnic de portocale „Navelina” timp de patru săptămâni asupra profilului lipidic seric la pacienții cu MASLD.
MASLD, cunoscut anterior sub denumirea de boala hepatică grasă non-alcoolică (NAFLD), este o afecțiune strâns legată de sindromul metabolic, obezitatea viscerală și diabetul de tip 2 (T2D). Aceasta se numără printre principalele cauze de morbiditate hepatică și transplant la nivel mondial, modificările stilului de viață și intervențiile dietetice fiind cele mai eficiente strategii terapeutice.
Boala hepatică grasă este caracterizată prin modificări semnificative ale metabolismului lipidic, în care acizii grași plasmatici circulă sub forme esterificate în trigliceride, fosfolipide și esteri de colesterol. Colesterolul asociat cu lipoproteinele cu densitate mică (LDL) promovează acumularea vasculară, în timp ce lipoproteinele cu densitate mare (HDL) mediază transportul invers al colesterolului, protejând astfel împotriva aterosclerozei.
Lipidomica este o abordare bazată pe omică care permite identificarea și cuantificarea a sute de specii lipidice dintr-un singur eșantion biologic. Lipidele extrase sunt caracterizate în funcție de principalele clase de acizi grași, inclusiv acizi grași saturați (SFAs), mononesaturați (MUFAs) și polinesaturați (PUFAs). SFAs sunt legați de lipotoxicitatea hepatică și rezistența la insulină, în timp ce MUFAs au efecte protective asupra metabolismului lipidic și glucozei.
Dietele influențează direct profilul lipidomic. Dietele bogate în acizi grași saturați și trans promovează rigiditatea membranelor și inflamația cronică, în timp ce dietele bogate în n-3 PUFA susțin rezultate antiinflamatorii și cardioprotectoare. De asemenea, dietele bogate în polifenoli îmbunătățesc metabolismul lipidic, sensibilitatea la insulină și reglementarea inflamației.
Un studiu anterior realizat pe pacienți cu MASLD a arătat că suplimentarea dietei obișnuite cu 400 g/zi de portocale „Navelina” timp de patru săptămâni a produs o variație măsurabilă în steatoza hepatică, independent de modificările în greutatea corporală, circumferința taliei, compoziția corporală sau parametrii convenționali ai profilului lipidic. Studiul de față extinde aceste constatări pentru a evalua efectele consumului zilnic de portocale „Navelina” asupra profilului lipidic seric la pacienții cu MASLD, concentrându-se pe identificarea speciilor lipidice specifice și asocierile lor potențiale cu markerii lipidici, mai degrabă decât asupra rezultatelor clinice directe.
Un total de 60 de participanți cu vârste între 30 și 65 de ani, diagnosticați cu MASLD, au fost recrutați din clinica de nutriție a Institutului Național de Gastroenterologie, IRCCS „S. de Bellis”, între februarie și noiembrie 2023. Participanții eligibili aveau boală hepatică grasă (scor CAP > 275 dB/m), indice de masă corporală (IMC) > 25, T2D și/sau sindrom metabolic. Aproximativ 71,67% din cohortă erau bărbați.
Participanții au fost repartizați aleatoriu într-o grupă de control sau într-o grupă de tratament experimental. Cei din grupa de tratament au consumat 400 g de portocale „Navelina” zilnic timp de patru săptămâni, în timp ce grupul de control a abstinențiat de la portocale. Toți participanții au primit recomandări dietetice, inclusiv restricții privind alcoolul, cafeina și alimentele bogate în polifenoli.
Probe de sânge au fost obținute la începutul studiului și după patru săptămâni pentru analizele de acizi grași și biochimice. Participanții au completat un chestionar de auto-raportare a aderenței și un jurnal alimentar cu o săptămână înainte și pe parcursul întregului studiu. Modelele de estimare generalizate (GEE) au fost utilizate pentru a evalua diferențele în markerii lipidici, biologici și clinici în funcție de tratament și timp.
Consumul de portocale este asociat cu modificări ușoare, nesemnificative în profilul acizilor grași și metabolismul HDL. Aderența a fost ridicată în ambele grupe, cu rate de conformitate de 96,8% în grupa de tratament experimental și 93,1% în grupa de control. Deși biodisponibilitatea polifenolilor nu a fost măsurată direct, efectele observate ar putea fi atribuite consumului de portocale „Navelina”, având în vedere că toți participanții au evitat alte fructe citrice și alimente bogate în polifenoli pe parcursul studiului.
Modelarea GEE a relevat nicio interacțiune statistic semnificativă între timp și tratament în ceea ce privește rezultatele lipidice sau biochimice. Notabil, a fost observată o tendință limitată pentru colesterolul total, sugerând o reducere direcțională în grupa de tratament comparativ cu grupul de control.
În grupa de tratament, o reducere a acidului arahidonic (AA) și a raportului AA/eicosapentaenoic (EPA) a indicat o ușoară, dar nesemnificativă, schimbare către un profil lipidic antiinflamator. Colesterolul total și LDL au scăzut, în timp ce HDL a crescut; deși niciuna dintre aceste modificări nu a atins semnificația statistică, direcționalitatea constantă a markerilor lipidici sugerează un posibil, dar neconfirmat, pattern asociat cu consumul de portocale.
Analiza corelației Spearman a modificărilor delta a relevat asocieri semnificative în grupa de tratament: acidul oleic și MUFAs au corelat invers cu HDL, în timp ce raportul AA/EPA a arătat o asociere inversă mai puternică, sugerând că predominanța EPA ar putea fi legată de, dar nu stabilește, îmbunătățirea HDL. EPA și n-3 PUFAs au fost corelate pozitiv cu HDL, în conformitate cu un pattern asociat n-3 PUFA în metabolismul HDL. În grupa de control, acidul oleic și MUFAs au corelat invers doar cu colesterolul total, fără pattern-urile legate de HDL observate în grupa de tratament.
Aceste pattern-uri sugerează împreună că consumul de portocale ar putea fi asociat cu modificări ușoare în pattern-urile acizilor grași, cu o posibilă, dar nu cauzală, relație cu metabolismul HDL. Analiza corelației este exploratorie; asocierile reflectă modificări co-direcționale în cadrul fiecărei grupe și nu stabilesc cauzalitatea. Analiza post hoc a fost limitată la modificările specifice ale acizilor grași și nu confirmă puterea generală a studiului sau inferințele cauzale.
În concluzie, consumul zilnic de portocale „Navelina” a fost asociat cu modificări nesemnificative în profilurile serice ale acizilor grași la pacienții cu MASLD, oferind perspective preliminare care generează ipoteze asupra potențialului nutraceutic al polifenolilor din portocale pentru metabolismul lipidic.
Deși se bazează pe un eșantion relativ mic și o durată scurtă de patru săptăm