Diagnosticarea tardivă și lacunele sistemice cresc mortalitatea prin cancer în Balcani
În ciuda unor rate ale cancerului similare cu cele din Europa de Vest, pacienții din Balcani au șanse mult mai mari să moară din cauza acestei boli.
Experții subliniază că detectarea întârziată, îngrijirea primară slabă și accesul limitat la diagnostice avansate sunt principalele cauze ale acestei situații.
În întreaga Peninsulă Balcanică, sistemele de sănătate se confruntă cu o contradicție evidentă: în timp ce incidența tumorilor solide este similară cu cea din Europa de Vest, mortalitatea rămâne ridicată. Cancerul pulmonar, colorectal și de prostată sunt principalele cauze de deces în rândul bărbaților, iar în cazul femeilor, cancerul de sân, pulmonar, colorectal și cervical provoacă cele mai multe pierderi.
Dr. Marchela Koleva, fondator și șef al Departamentului de Oncologie Medicală la Spitalul St. Sophia, afirmă că problema de bază nu este lipsa terapiilor, ci un eșec cronic în diagnosticarea timpurie.
Barierile de acces și conștientizare contribuie la această problemă. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) preconizează că numărul global de cazuri de cancer va crește cu 77% până în 2050, depășind 35 de milioane de noi diagnostice anuale. Țările cu venituri mici și medii se confruntă cu cele mai mari creșteri, între 99% și 142%. Totuși, OMS estimează că 30-50% din toate cancerele sunt prevenibile prin reducerea riscurilor și screening sistematic.
În Serbia, rata de incidență standardizată pe vârstă este de 610 la 100.000, cu o mortalitate de 315 la 100.000, ambele fiind peste mediile europene de 570 și 260, respectiv. Datele proiectului Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului a OMS și ale Sistemului European de Informații privind Cancerul atribuie această mortalitate excesivă întârzierilor în detectare și politicilor slabe de prevenție.
„Mai multe cazuri sunt diagnosticate în stadii avansate, simptomatice, deoarece politicile de screening nu sunt la fel de dezvoltate ca în Europa de Vest”, explică Dr. Koleva. Ea adaugă că mai mult de 60% dintre pacienții din Balcani sunt diagnosticați pentru prima dată când cancerul este deja avansat, iar 25-30% au deja metastaze la prima vizită medicală. Chirurgia rămâne principala formă de tratament, dar beneficiile acesteia sunt limitate, în special pentru persoanele în vârstă și pentru cei cu boli agresive sau metastatice.
Deși țările din Balcani au recunoscut importanța screeningului oncologic cu mai bine de un deceniu în urmă, introducând programe naționale de screening pentru cancerul colorectal, cancerul de sân și cancerul cervical, ratele de participare în aceste programe rămân scăzute.
Conștientizarea slabă și miturile legate de cancer reduc și mai mult participarea la screening. Ratele de screening pentru cancerul de sân scad la doar 36% în Bulgaria și la 9% în România, cifre care corelează direct cu detectarea tardivă și cu ratele de supraviețuire la cinci ani care rămân mult în urma standardelor din Vest.
Medicina de precizie și „fereastra tăcută” sunt direcții promițătoare în detectarea cancerului în stadii timpurii, în special în cazul cancerelor de sân și colorectal, spune Dr. Koleva. Tumorile pot dura un deceniu pentru a cauza simptome, iar clinicienii profită din ce în ce mai mult de această „fereastră tăcută” prin teste timpurii de biomarkeri.
Unul dintre cele mai promițătoare instrumente este analiza ADN-ului liber din sânge (biopsie lichidă), care poate detecta modificări genomice microscopice în probele de sânge cu mult înainte ca o tumoră să apară pe RMN sau CT. Societatea Americană de Cancer a elevat recent testele de ADN din scaun cu multipli ținti (mt-sDNA) ca opțiune preferată de screening pentru adulții cu risc mediu începând cu vârsta de 45 de ani.
Detectarea timpurie este schimbătoare în viață, permițând intervenții la timp care pot opri sau încetini răspândirea metastatică. Un studiu olandez din 2020 a constatat că incidența cancerului pulmonar era de 5,58 față de 4,91 cazuri la 1.000 de ani-personă în grupurile supuse screeningului comparativ cu cele de control, în timp ce mortalitatea era de 2,50 față de 3,30 decese la 1.000 de ani-personă.
„Toate metodele moderne de diagnosticare de laborator și de imagistică sunt disponibile în țara noastră”, afirmă Dr. Koleva. „Dar biopsia lichidă nu este acoperită de asigurările de sănătate. În ciuda costului, aceste teste sunt efectuate din ce în ce mai mult, plătite în principal de familii sau din fonduri private suplimentare.”
Endoscopia poate efectua doar un număr limitat de colonoscopii zilnic, iar resursele acoperă cu greu grupurile cu risc ridicat. Această restricție procedurală reprezintă o constrângere majoră.
Deși OMS a publicat în 2017 Ghidul pentru Diagnosticul Timpuriu al Cancerului, Dr. Koleva își exprimă îndoiala că aceasta a schimbat semnificativ politicile guvernamentale din regiune. „Ei (decidenții) ar putea să nu aibă resursele sau motivația să-și alinieze politicile în consecință”, spune ea. Profilarea genetică avansată nu este rambursată public în țări precum Bulgaria, nici măcar pentru utilizare diagnostică, cu atât mai puțin pentru screeningul populațional. Costurile ridicate forțează familiile să își utilizeze economiile sau să se bazeze pe asigurări private.
Dr. Koleva consideră că integrarea navigației genetice în oncologia de rutină este viitorul, dar subliniază necesitatea standardizării clare înainte ca aceste instrumente să poată fi utilizate la scară largă pentru screeningul la nivel populațional.
Unele guverne au făcut progrese notabile. Franța oferă teste imunologice fecale (FIT) gratuite prin poștă pentru cei cu vârste între 50 și 74 de ani, analiza fiind complet acoperită de asigurarea națională de sănătate. Hong Kong subvenționează screeningul colorectal la fiecare doi ani pentru rezidenții asimptomatici cu vârste între 50 și 75 de ani.
În 2024, China a lansat un program gratuit de screening pe trei ani pentru cancerul digestiv și „patru înalte” pentru 2,4 milioane de oameni din Harbin. Folosind teste ADN fecal și trimiteri pentru colonoscopie, costă doar 200 RMB per caz (față de peste 2.000 în privat). Cu un ROI de 1:6, a testat 1,3 milioane de persoane, salvând 653 de pacienți cu cancer și tratând 26.166 de cazuri precanceroase.
Bătălia împotriva cancerului este din ce în ce mai mult câștigată înainte ca simptomele să apară. Pe măsură ce modelele computaționale avansate se îmbină cu secvențierea genetică rapidă, oncologia trece de la tratamente reactive la interceptare timpurie de precizie.
Inteligența artificială clinică face deja o diferență:
Radiologie și Patologie: Instrumentele AI autorizate de FDA din SUA ajută patologiștii să mapeze marginile canceroase în biopsiile de prostată; sistemele de învățare profundă automatizează screeningul pentru precancer cervical și
