Episoadele psihotice postcriză pot crește riscurile viitoare pentru sănătatea mintală
Un studiu recent realizat de cercetători de la Carilion Clinic sugerează că persoanele cu epilepsie care experimentează episoade psihotice după o criză pot avea un risc semnificativ mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice ulterior.
Cercetarea, publicată în BMJ Neurology Open, a analizat legătura dintre episoadele postcriză și tulburările de sănătate mintală pe termen lung. Folosind informații din dosarele medicale ale pacienților, cercetătorii au comparat rezultatele pacienților care au avut simptome psihotice temporare după o criză cu pacienți similari care nu au experimentat aceste simptome.
„De ani de zile, știm că aceste episoade pot apărea după o criză, dar nu știam ce ar putea însemna pentru sănătatea mintală pe termen lung a unei persoane. Descoperirile noastre sugerează că ele nu ar trebui privite doar ca un fenomen temporar. Ele pot identifica pacienți care ar beneficia de o monitorizare mai atentă”, a declarat Varsha Nandwana, MD, neurolog la Carilion Clinic și autor principal al studiului.
Deși studiul nu a confirmat că aceste episoade cauzează boli mintale, rezultatele arată o legătură puternică între cele două condiții, ceea ce ar putea schimba modul în care medicii îngrijesc pacienții cu epilepsie. Astfel, în loc să încheie tratamentul odată cu dispariția simptomelor, medicii ar putea lua în considerare monitorizarea mai atentă a sănătății mintale a pacienților în lunile și anii următori.
„Acest studiu ne amintește că epilepsia poate afecta mai mult decât funcția neurologică, poate influența și sănătatea mintală. Prin atenția acordată acestor semne de avertizare, am putea identifica pacienții care necesită o îngrijire suplimentară mai devreme și, poate, înțelege mai bine originea bolilor mintale”, a spus Aashit Shah, MD, șef de neurologie la Carilion și profesor de medicină la Virginia Tech Carilion School of Medicine, un colaborator al studiului.
Studiul a fost condus de Nandwana în colaborare cu Shah și Anita Kablinger, MD, vicepreședinte pentru cercetare la Departamentul de Psihiatrie și Medicină Comportamentală al Carilion Clinic; Geetika Bajpai, profesor asistent de neurologie la Universitatea din Carolina de Nord la Chapel Hill; și Ching-Fang Sun, bursier în psihiatrie pediatrică și adolescentină la Universitatea din Washington și la Spitalul pentru Copii din Seattle.
Studiul a fost finanțat de Departamentul de Medicină al Carilion Clinic.
