Importanța dorinței de alcool în raport cu plăcerea de a-l consuma
Un studiu recent a analizat relația dintre dorința de a consuma alcool, plăcerea anticipată și motivele precum gestionarea emoțiilor negative sau socializarea, pentru a identifica tipare distincte în utilizarea alcoolului și disponibilitatea de a face schimbări.
Publicat în revista Scientific Reports, acest studiu transversal a implicat 446 de adulți și a investigat modul în care dorința auto-raportată de a bea se corelează cu motivele consumului de alcool. Rezultatele sugerează că motivația de a consuma alcool poate varia în funcție de context, cu asocieri puternice între dorința de a bea, motivele de gestionare a emoțiilor și utilizarea problematică a alcoolului.
Consumul de alcool contribuie la dizabilitate și deces prematur la nivel global. Înțelegerea factorilor cognitivi și afectivi care influențează consumul de alcool ar putea ghida eforturile de tratament și prevenire. Relația dintre aceste procese și motivele pentru care oamenii recurg la alcool rămâne neclară. Căutarea plăcerii, gestionarea emoțiilor negative și socializarea pot influența comportamentele legate de alcool și severitatea problemelor asociate acestuia.
Studiul a examinat modul în care dorința și plăcerea auto-raportată se corelează cu cele patru motive de consum de alcool identificate de Cooper, precum și intențiile de a renunța sau de a reduce consumul. Participanții, recrutați prin anunțuri plătite pe Facebook, au fost rugați să își imagineze situații hipotetice și să-și exprime reacțiile anticipate. Din cei 843 de respondenți inițiali, au fost excluși cei care au completat chestionarul prea rapid, iar cei cu date incomplete au fost păstrați acolo unde a fost posibil. În final, au rămas 446 de participanți.
Utilizând Testul de Identificare a Tulburărilor Asociate Consumului de Alcool (AUDIT), cercetătorii au evaluat frecvența și severitatea problemelor legate de alcool. Chestionarul Revizuit pentru Motivele de Consum de Alcool (DMQ-R-SF) a fost utilizat pentru a evalua motivele de consum, iar Chestionarul de Dorință și Plăcere în Situații Imaginative (IWLQ) a fost folosit pentru a evalua dorința și plăcerea auto-raportată în situații imaginare de consum de alcool.
De asemenea, au fost utilizate elemente specifice situației pentru a reflecta cele patru componente ale DMQ: îmbunătățire, gestionare, socializare și conformitate. Cercetătorii au examinat și modul în care dorința și plăcerea erau corelate cu diferite motive și au explorat factorii asociați cu intenția de a renunța sau de a reduce consumul. Participanții au raportat dacă intenționează să renunțe sau să reducă consumul, când planifică să facă acest lucru și cât de important este acest obiectiv pentru ei. Ulterior, s-a comparat modul în care dorința și plăcerea s-au asociat cu diferitele motive de consum și severitatea utilizării alcoolului.
După procesarea datelor, au fost incluși 251 de femei, 187 de bărbați și opt participanți care au ales categoria „altceva” (vârsta medie, 44 de ani). Scorul mediu AUDIT a fost de 8,34, iar autorii au caracterizat eșantionul non-clinic ca având niveluri relativ moderate de consum de alcool. Grupul era în general bine educat, cu 210 participanți având studii superioare și 117 având educație liceală. Ceilalți participanți aveau educație elementară sau profesională.
Analiza a arătat că dorința auto-raportată a fost mai strâns legată de motivele de consum decât plăcerea auto-raportată. Această diferență a fost evidentă în special pentru motivele interne și situațiile specifice imaginare. Dorința a fost mai puternic asociată cu motivele de gestionare decât cu cele de îmbunătățire, socializare sau conformitate. Plăcerea a arătat asocieri pozitive cu motivele de îmbunătățire și socializare, dar nu cu motivele de gestionare sau conformitate.
Analiza a corelat dorința cu o intenție mai mare de a renunța sau de a reduce consumul de alcool. Scorurile mai mari AUDIT au fost asociate cu o dorință mai mare, o plăcere mai mare în timpul consumului imaginar de alcool și motive mai puternice de consum, dar cu o plăcere mai mică după consumul imaginar. În modelul structural, dorința a fost asociată cu toate motivele de consum, în timp ce plăcerea a arătat asocieri pozitive doar cu motivele de îmbunătățire și socializare. În analizele specifice situației, dorința a fost în mod special asociată cu motivele de gestionare și îmbunătățire, în timp ce plăcerea a fost asociată doar cu motivația socială.
Toate domeniile de motive de consum, cu excepția conformității, au fost asociate pozitiv cu scorurile AUDIT. Dorința și motivele de gestionare au arătat asocieri directe pozitive cu scorurile AUDIT. Scorurile mai mari AUDIT, motivele de gestionare și dorința au fost corelate cu intenții mai puternice de schimbare a consumului. Motivele de îmbunătățire și plăcerea au fost asociate cu intenții mai slabe, în timp ce motivele sociale și de conformitate nu au fost predictori semnificativi. Aceste descoperiri sunt consistente cu Teoria Sensibilizării Incentive, care propune că utilizarea repetată a substanțelor poate întări dorința motivațională, în timp ce plăcerea rămâne stabilă sau scade. Studiul nu a măsurat direct sensibilizarea la stimulente sau schimbările cauzate de utilizarea repetată a alcoolului.
Legătura dintre dorință și motivele legate de afectivitate sugerează că acest impuls motivațional este relevant atunci când alcoolul este utilizat pentru a reglementa emoțiile. Modelele diferite observate în cazul motivelor de gestionare și îmbunătățire pot reflecta, de asemenea, diferențe în modul în care oamenii își recunosc consumul de alcool ca fiind problematic și consideră necesar să schimbe acest comportament.
În concluzie, rezultatele sugerează că dorința și plăcerea sunt legate de aspectele motivaționale ale consumului de alcool, dorința fiind mai strâns legată de diferitele motive motivaționale asociate consumului de alcool și severitatea utilizării alcoolului, în timp ce plăcerea pare să fie legată de un set mai restrâns de motive de consum.
Designul transversal al studiului nu poate stabili direcția acestor asocieri sau cauzele lor, iar studiul s-a bazat pe răspunsuri auto-raportate în situații imaginare, nu reale. Elementele specifice situației au fost dezvoltate recent și nu au fost validate psihometric. Recrutarea prin Facebook poate limita reprezentativitatea eșantionului. Studiile viitoare ar putea urmări participanții pe perioade mai lungi folosind jurnale zilnice sau sesiuni de laborator repetate pentru a înțelege mai bine aceste relații. Inclusiv persoane cu tulburări severe de consum de alcool ar putea extinde relevanța descoperirilor. Evaluările repetate în medii cotidiene, împreună cu experimente controlate, ar putea, de asemenea, revela schimbări specifice în motivația de consum de alcool.
