Îngrijirea microbiomului intestinal pentru o sănătate mai bună
Flora intestinală este influențată de alimentația noastră, atât în mod pozitiv, cât și negativ.
Când consumăm carne (inclusiv pește), produse lactate sau ouă, flora intestinală poate prelua anumite componente din acestea (carnitină și colină) și produce un compus toxic numit TMAO, care poate crește riscul de atac de cord, accident vascular cerebral și deces. Acest proces este ilustrat în materialele video disponibile.
De exemplu, dacă unei persoane i se oferă două ouă, se va observa o creștere a nivelului de TMAO în sânge în câteva ore. Totuși, dacă aceasta primește un tratament cu antibiotice timp de o săptămână pentru a distruge flora intestinală și apoi consumă din nou două ouă, nu se va întâmpla nimic. Nu va exista TMAO în sânge, deoarece nu are bacteriile care consumă ouă. După o lună, când bacteriile intestinale au început să se refacă, consumul de ouă va provoca din nou producția de TMAO.
Același lucru se întâmplă și cu carnea. Dacă unei persoane i se oferă echivalentul a 11 uncii de carne, nivelurile de TMAO din sânge cresc rapid. Însă, după o săptămână de antibiotice, consumul aceleași cantități nu va avea efect. Problema dezvoltării acestor compuși necesită atât carnea, cât și bacteriile care o consumă. De aceea, o persoană vegană poate mânca un steak fără a produce TMAO, deoarece nu are aceste bacterii în intestin.
Aceste informații nu sunt noi pentru cei care urmăresc știința. Totuși, este important de menționat că acest fenomen se aplică și în sens invers. Atunci când consumăm alimente integrale de origine vegetală, cum ar fi fructe, legume, cereale integrale și fasole, împreună cu nuci și semințe, flora noastră intestinală poate prelua anumite componente din ele (fibre și amidon rezistent) și produce acizi grași cu lanț scurt, care contribuie la prevenirea bolilor.
Acizii grași cu lanț scurt, precum butiratul, pot ajuta la închiderea unui intestin permeabil, combat inflamația, previn câștigul în greutate, îmbunătățesc sensibilitatea la insulină, accelerează pierderea în greutate și combat cancerul.
Beneficiile acestor procese depind de două aspecte: consumul de fibre și prezența bacteriilor care se hrănesc cu fibre, la fel cum efectele dăunătoare din cauza TMAO necesită nu doar ouă, produse lactate sau carne, ci și bacteriile care le consumă.
În cazul unui studiu, persoanelor li s-au dat cereale integrale intacte – în cazul de față, boabe de orz – și, după doar trei zile de consum, au observat o creștere semnificativă a acizilor grași cu lanț scurt, ceea ce a condus la o îmbunătățire cu 25% a nivelurilor de insulină. Aceasta înseamnă că organismul avea nevoie să producă mai puțină insulină pentru a gestiona aceeași cantitate de pâine albă, reducând în același timp vârful de glucoză din sânge.
Totuși, unele persoane au răspuns la acest aport de fibre cu scăderi semnificative ale nivelului de glucoză și insulină, în timp ce la altele aceleași cantități de fibre nu au avut efect. De ce? Pentru că fibra singură nu este suficientă – sunt necesare și bacteriile care se hrănesc cu fibre, cum ar fi Prevotella. Cum poți obține mai multă Prevotella pentru a beneficia de avantajele plantelor? Consumă mai multe plante, deoarece „abundența Prevotella este asociată cu aportul pe termen lung de fibre”.
Copiii africani din mediul rural, care consumă 97% dietă bazată pe alimente integrale de origine vegetală, au niveluri de Prevotella extrem de ridicate comparativ cu cei care urmează o dietă standard occidentală, iar acest lucru se reflectă în cantitatea de acizi grași cu lanț scurt pe care o excretă.
În lumea industrializată, consumul obișnuit de diete vegetariene și vegane contribuie la îmbogățirea bacteriilor intestinale care se hrănesc cu fibre. Acest fapt poate explica de ce persoanele omnivore au un profil inflamator mai slab comparativ cu vegetarienii. Pe baza constatărilor legate de abundența bacteriilor, cercetătorii „sugerează că expunerea la alimentele de origine animală poate favoriza un mediu intestinal care ar putea declanșa inflamația sistemică și tulburările metabolice dependente de rezistența la insulină, cum ar fi diabetul de tip 2”. Este posibil ca nivelurile reduse de inflamație să fie factorul cheie care leagă microbiota intestinală de origine vegetală de beneficiile pentru sănătate. Dar pot mânca și omnivorii multe plante? Omnivorii au „restricții în producția de metaboliți ai microbiotei intestinale în funcție de dietă”. Cu alte cuvinte, este opusul situației în care un vegan mănâncă carne – ei pot consuma toate fibrele pe care doresc, dar s-ar putea să le lipsească mecanismele necesare pentru a le metaboliza.
La un nivel scăzut de consum de fibre, cu cât consumi mai mult, cu atât se produc mai mulți acizi grași cu lanț scurt benefici. Dar la un anumit punct, bacteriile tale care se hrănesc cu fibre sunt maximizate, iar beneficiile devin limitate.
Persoanele care consumă constant o dietă bazată pe plante au cultivat creșterea acestor bacterii care se hrănesc cu fibre, iar potențialul este enorm, cu excepția cazului în care consumă alimente vegane procesate. Totuși, o dietă bazată pe alimente integrale de origine vegetală ar trebui să fie „eficace în promovarea unui ecosistem divers de bacterii benefice pentru a susține atât microbiomul intestinal uman, cât și sănătatea generală.”
