Inovație chirurgicală poate oferi mii de copii valve cardiace adaptabile creșterii lor
O inovație chirurgicală denumită transplant parțial de inimă ar putea transforma îngrijirea copiilor cu boli severe ale valvei cardiace, permițând realizarea a mii de transplanturi suplimentare de valve în fiecare an, conform unei prezentări susținute astăzi de Joseph Turek la cea de-a 46-a întâlnire anuală și sesiuni științifice ale Societății Internaționale pentru Transplantul de Inimă și Plămâni (ISHLT).
„Inimile parțiale au sosit”, a afirmat Turek, chirurg specialist în transplant de inimă pediatric la Universitatea Duke. „Aceasta este o realitate, reproducibilă și schimbă ceea ce putem oferi pacienților.”
Transplanturile parțiale de inimă implică înlocuirea doar a valvelor defecte și a structurilor conexe, spre deosebire de un transplant de inimă complet. Anual, peste 330.000 de copii din întreaga lume necesită intervenții pentru valve cardiace care funcționează defectuos din cauza unor defecte congenitale. Deoarece valvele artificiale nu cresc odată cu copilul, acești pacienți sunt adesea supuși mai multor înlocuiri de valve riscante înainte de a ajunge la vârsta adultă.
Turek descrie procedura ca fiind un „efect domino” al transplantului tradițional de inimă. Inimile bolnave, care sunt îndepărtate și înlocuite din cauza unor probleme cu mușchiul, arterele coronariene sau defectele congenitale, au adesea valve care sunt structurale normale și pot fi transplantate la alți pacienți.
„Realizăm aproximativ 5.000 de transplanturi de inimă în fiecare an în Statele Unite”, a spus Turek. „Din aceste inimii, teoretic, ai putea obține două valve ‘domino’ per pacient. Chiar și după ce se iau în considerare valvele care nu pot fi utilizate, aceasta ar putea însemna mii de transplanturi de valve anual în Statele Unite.”
Turek a subliniat că cererea de valve depășește cu mult cererea de inimi complete, ceea ce face ca disponibilitatea extinsă să fie deosebit de semnificativă. Pentru pacienți, țesutul valvei cardiace transplantat în copilărie crește odată cu copilul, eliminând necesitatea de înlocuiri repetate.
De asemenea, Turek a prezentat progrese suplimentare care extind pool-ul de donatori și reduc respingerea în rândul receptorilor de transplant, cum ar fi: co-transplantul inimă-timă pentru a induce toleranța imunitară, donarea după moarte circulatorie (DCD) și „reanimarea pe masă”.
Co-transplantul inimă-timă se bazează pe o tehnică dezvoltată la Duke, care utilizează țesutul timic cultivat pentru a remodela sistemul imunitar al pacientului. Pentru un copil cu o deficiență de celule T care necesită un transplant de inimă, co-transplantul inimă-timă permite utilizarea unor doze foarte mici de medicamente imunodepresive. „Explorăm activ acest lucru, dar promisiunea este că am putea reduce doza necesară de terapie imunodepresivă sau chiar să o eliminăm și să prelungim supraviețuirea grefelor”, a afirmat el.
Universitatea Duke, împreună cu alte centre de transplant, realizează și transplanturi de inimă DCD pediatric și a introdus recent „reanimarea pe masă”, în care inima este îndepărtată și reanimată pe un circuit de rezervă pentru a evalua funcția.
Turek a încheiat sesiunea discutând despre lucrările în stadiu incipient în xenotransplantare în modele animale, subliniind o viziune pe termen lung pentru depășirea penuriei de organe. „Unele dintre aceste tehnologii sunt încă emergente”, a spus Turek. „Dar transplantul parțial de inimă este deja aici – și este pregătit să beneficieze mult mai mulți pacienți care au nevoie de valve decât cei care au nevoie de inimi întregi.”
Întâlnirea anuală și sesiunile științifice ale ISHLT se desfășoară între 22 și 25 aprilie la Centrul de Convenții Metro Toronto din Toronto, ON, Canada.
