Mass-media din Regatul Unit tratează diferit stigma diabetului de tip 1 și tip 2
Cercetătorii care au analizat aproape 10.000 de articole de știri din Regatul Unit au descoperit că diabetul de tip 1 este adesea prezentat prin narațiuni medicale și biologice, în timp ce acoperirea diabetului de tip 2 pune accent pe stilul de viață și responsabilitatea personală, ignorând factorii sociali și economici mai largi care influențează riscul și gestionarea bolii.
Un studiu recent publicat în PLOS ONE a examinat modul în care mass-media din Regatul Unit reprezintă diabetul și dacă acest limbaj contribuie la neînțelegeri sau stigmatizare.
Estimările actuale sugerează că în 2022, aproximativ 828 de milioane de adulți la nivel mondial trăiau cu diabet. Această afecțiune cronică, care implică o producție sau utilizare defectuoasă a insulinei, poate fi clasificată în tipuri 1 sau 2 (T1D și T2D), fiecare având cauze și modalități de gestionare distincte.
Mass-media influențează modul în care publicul înțelege problemele științifice, sporind conștientizarea și accesibilitatea descoperirilor notabile. Comentariile inadecvate ale mass-media, care simplifică, sensationalizează sau denaturează constatările științifice, pot conduce la dezinformare, neîncredere publică și stigmatizare.
Diabetul, în special T2D, este adesea stigmatizat ca rezultat al comportamentelor iresponsabile sau al exceselor, datorită asocierii sale cu inactivitatea fizică și greutatea corporală crescută. Aceste sentimente negative contribuie la stări de rușine, vinovăție și regret în rândul diabeticilor, crescând riscul de gestionare necorespunzătoare a bolii, ocultarea diagnosticului și comportamente auto-limitative.
Există o necesitate urgentă de a promova conștientizarea T1D și T2D, reducând în același timp concepțiile greșite și stigma mediatizată. În acest sens, organizațiile naționale de diabet din Statele Unite, Canada, Regatul Unit și Australia au publicat ghiduri media pentru a îmbunătăți utilizarea limbajului în jurul diabetului.
Cercetătorii studiului actual au efectuat o analiză a discursului bazată pe corpuri lingvistice pentru a investiga modul în care diabetul este reprezentat în mass-media din Regatul Unit, utilizând Corpusul de știri Diabetes UK, care cuprinde 9.673 de articole de știri și aproape 10 milioane de cuvinte. Articolele au fost obținute din 10 ziare tipărite și online din Regatul Unit, folosind baza de date Nexis Lexis.
Folosind filtrele integrate ale Nexis Lexis și un script Python, cercetătorii au eliminat duplicatele, raportările financiare și materialele irelevante din corpusul original. Ulterior, corpusul a fost împărțit în două corpuri separate, T1D și T2D, folosind filtrele integrate și un script Python.
Sketch Engine, un software lingvistic avansat, a fost utilizat pentru a identifica colocațiile, definite ca fiind cuvinte care apar frecvent alături de „diabet”. În studiul actual, colocationele au fost aliniate și grupate în categorii tematice, inclusiv limbaj preferat versus limbaj nepreferat, referințe la tipurile de diabet, menționarea altor boli și descrieri ale cauzelor sau gestionării. Această combinație de metode analitice cantitative și calitative a permis cercetătorilor să identifice tendințe de-a lungul timpului și să clarifice modul în care limbajul influențează percepția publicului asupra condițiilor medicale precum diabetul.
Între 2020 și 2024, acoperirea de știri a T1D și T2D a crescut; totuși, un conținut considerabil mai mare a fost dedicat T2D decât T1D. Diabetul era adesea menționat alături de alte condiții precum obezitatea, cancerul sau bolile cardiovasculare. Deși aceste asocieri sunt medical justificate, ele pot implica relații cauzale inexacte.
Termeni precum „suferind”, „pacient” și „diabetic”, toți având un limbaj nepreferat, au fost folosiți mai frecvent în acoperirea știrilor despre T1D. Acest discurs medical mai puternic în jurul T1D a fost accentuat prin asocieri frecvente cu atât factori virali, cât și biologici, mai degrabă decât cu factori sociali.
T1D este considerat o problemă medicală individuală, iar persoanele afectate de această afecțiune sunt prezentate cu responsabilitatea de a-și controla sănătatea.
În contrast, raportarea despre T2D a pus frecvent accent pe factori de stil de viață precum dieta, obezitatea și inactivitatea fizică, sugerând responsabilitatea individuală pentru dezvoltarea bolii. Punând accent pe acești factori asociați cu T2D, mass-media plasează indirect responsabilitatea de a reduce riscul pe voința individuală, fără a lua în considerare și determinanții sociali mai largi ai sănătății, precum venitul, securitatea alimentară sau accesul la servicii medicale, care pot contribui la dezvoltarea și gestionarea bolii.
Studiul a notat, de asemenea, că raportarea medicalizată poate ajuta la reducerea blame-ului moral asociat cu T2D prin accentuarea aspectelor biologice și clinice ale afecțiunii, mai degrabă decât a eșecului personal. Cu toate acestea, cercetătorii au observat că discuțiile despre factorii sociali și economici care influențează riscul și gestionarea diabetului au fost comparativ limitate în acoperirea știrilor.
Experții recomandă o acoperire a diabetului informată social. Mass-media este sfătuită să utilizeze un limbaj clar, susținut de ghiduri, atunci când discută despre diabet și să facă distincție între T1D și T2D. În plus față de evitarea formulărilor care ar putea întări stigma, vină sau concepții greșite, o atenție deosebită asupra atât a factorilor medicali, cât și a celor sociali implicați în dezvoltarea și gestionarea diabetului ar putea reduce stereotipurile negative legate de această boală.
Cercetătorii recomandă, de asemenea, o mai mare precauție atunci când discută despre diabet alături de alte condiții medicale pentru a evita implicațiile neintenționate de cauzalitate sau similitudine.
