O sesiune scurtă de saună finlandeză stimulează celulele imunitare în câteva minute
Cercetări recente arată cum o sesiune scurtă de saună finlandeză mobilizează apărarea imunitară în câteva minute, oferind indicii noi despre influența expunerii la căldură asupra sănătății umane.
Expunerea la căldură poate fi dăunătoare, dar uneori poate avea efecte benefice. Baia în saună finlandeză (FSB) este un exemplu de stres termic acut controlat care poate influența funcția imunitară prin modificarea celulelor imune și a citokinelor. Conform unui studiu publicat în revista Temperature, o sesiune de 30 de minute în saună finlandeză crește rapid numărul de celule imune circulante, lăsând majoritatea nivelurilor de citokine neschimbate.
FSB implică expunerea persoanelor la un aer relativ uscat, la temperaturi între 70 și 100 °C, timp de 10-30 de minute pe sesiune. Aceasta face parte din cultura finlandeză și s-a dovedit că oferă multiple beneficii pentru sănătate. Literatura existentă raportează riscuri mai scăzute de boli cardiovasculare, demență, psihoză și anumite afecțiuni respiratorii. FSB este, de asemenea, asociată cu un număr mai mic de rezultate adverse în medii socio-economice defavorizate și cu o formă fizică mai bună.
Stresul termic acut poate remodela răspunsurile imune și inflamatorii. Studiul actual a analizat cum stresul termic asociat cu FSB se manifestă prin modificări acute ale globulelor albe și citokinelor în interval de 30 de minute după saună.
O sesiune unică de saună determină mobilizarea rapidă a celulelor imune. Participanții erau lipsiți de boli cardiovasculare cunoscute, dar aveau unul sau mai mulți factori de risc, cum ar fi fumatul, hipertensiunea sau obezitatea. Studiul a inclus 51 de adulți de vârstă mijlocie care utilizau regulat saună. În timpul sesiunii de 30 de minute, temperatura corpului, măsurată la ureche, a crescut constant, reflectând expunerea la stres termic, în timp ce volumul plasmatic a rămas, în medie, neschimbat.
Printre femei, nivelurile de hemoglobină și hematocrit erau mai scăzute, în timp ce numărul de trombocite era mai mare comparativ cu bărbații. În ambele sexe, toți acești factori au crescut în timpul FSB. Celulele albe au crescut și la femei, menținându-se ușor mai ridicate la 30 de minute după saună.
Dintre celulele albe, neutrofilele și limfocitele s-au întors la nivelurile de bază la 30 de minute, spre deosebire de creșterea persistentă observată în categoria de celule MXD (monocite, eozinofile și bazofile). În general, proporțiile de celule albe au fost păstrate.
Numai doi citokine au suferit modificări semnificative după FSB, ambele scăzând, în timp ce un alt marker a arătat o creștere limită. Imediat după expunerea la FSB, temperatura corpului a fost corelată cu nivelurile de citokine circulante, dar nu cu numărul de celule albe. Acestea au inclus mai mulți interferoni și interleukine, care au fost asociate pozitiv cu creșterea temperaturii la ureche. În contrast, doi citokine au fost corelați invers cu temperatura la ureche. Aceste modificări au fost independente de frecvența utilizării saunei pe parcursul săptămânii.
Aceste descoperiri sugerează că celulele albe sunt mobilizate în asociere cu expunerea la FSB, dar nu a existat o corelație directă cu creșterea temperaturii. Asociații semnificative au fost observate doar pentru câteva citokine, în timp ce un număr mai mare a arătat corelații cu schimbările de temperatură în perioada imediat post-saună. Asociațiile între schimbarea temperaturii și citokine au fost în mare parte neschimbate după ajustarea pentru sex sau indicele de masă corporală.
Autorii propun că provocarea fiziologică cauzată de stresul termic indus de FSB ar putea sta la baza acestor modificări. Creșterea concentrației de hemoglobină și hematocrit sugerează o posibilă pierdere de volum plasmatic în condițiile calde și uscate ale FSB, deși volumul plasmatic mediu nu s-a schimbat, iar rezultatele au fost ajustate pentru variația individuală.
Creșterea numărului de neutrofile și limfocite ar putea fi rezultatul mobilizării celulelor imune ca răspuns la stresul termic. Caracterul generalizat al răspunsului este sugerat de păstrarea generală a numărului diferențial. Se pare că o schimbare mare a temperaturii nu este necesară pentru o astfel de mobilizare, deoarece nu a fost găsită nicio corelație între schimbarea temperaturii și numărul de celule albe. În schimb, aceasta din urmă a fost asociată cu schimbările de citokine în perioada imediat post-saună, sugerând un răspuns la stres termic.
Autorii raportează că, pe cât știu ei, puține studii anterioare au explorat atât celulele imune, cât și citokinelor în raport cu stresul termic indus de FSB. Modelul de utilizare a saunei în acest studiu a fost similar cu cel din viața reală și cu unele cercetări anterioare.
Unele alte studii au arătat modificări în anumite interleukine folosind protocoale diferite de saună. Aceasta subliniază necesitatea de a continua cercetările pentru a distinge răspunsurile induse de saună în utilizatorii obișnuiți de saună (care sunt probabil adaptați la căldură) de cele în indivizii care o folosesc rar sau niciodată.
Profilarea imunității limitate lasă neclare răspunsurile cheie ale celulelor. Autorii au măsurat trei categorii principale de celule albe (neutrofile, limfocite și grupul combinat MXD), dar nu au evaluat separat monocitele, eozinofilele și bazofilele. O evaluare mai detaliată a limfocitelor ar fi putut evalua mai bine răspunsul la stresul termic indus de FSB.
Effectele fiziologice ale citokinelor corelate cu schimbarea temperaturii după FSB rămân necunoscute. Originea celulelor albe mobilizate este neclară. Posibilitatea unui volum plasmatic scăzut rămâne relevantă, dar nu a fost luată în considerare în analiză. Mai mult, studiul a măsurat doar răspunsul fiziologic acut, nu condițiile de repaus cronic.
Direcțiile viitoare ar trebui să includă cercetări asupra relevanței expunerii intermitente la căldură și frig și dacă aceste răspunsuri acute se traduc în efecte pe termen lung asupra sănătății.
