Rețelele sociale, preferatele adolescenților din Australia
YouTube, TikTok și Snapchat sunt doar câteva dintre rețelele sociale interzise adolescenților australieni cu vârsta sub 16 ani.
În ciuda eforturilor de a proteja tinerii de un timp excesiv petrecut în fața ecranelor, un studiu major realizat de Universitatea din Adelaide arată că o abordare echilibrată a utilizării rețelelor sociale ar putea avea efecte pozitive.
Conform unei cercetări recent publicate în JAMA Pediatrics, cercetătorii au identificat un „punct ideal” pentru utilizarea rețelelor sociale de către adolescenți, utilizarea moderată (până la 12,5 ore pe săptămână) fiind corelată cu o bunăstare mai pozitivă.
Deși aceste descoperiri par promițătoare pentru adolescenți, cercetătorii subliniază existența unor condiții, atât utilizarea excesivă a rețelelor sociale, cât și absența utilizării acestora fiind asociate cu o bunăstare mai scăzută.
Autorul principal, Dr Ben Singh de la Universitatea din Adelaide, afirmă că relația dintre rețelele sociale și bunăstarea adolescenților este complexă, variind în funcție de vârstă și sex, și nu ar trebui privită în termeni binari.
„Dezbaterile publice adesea prezintă rețelele sociale ca fiind dăunătoare pentru bunăstarea adolescenților, dar constatăriile noastre sugerează că realitatea este mult mai nuanțată”, a spus Dr Singh.
„Pentru fete, am descoperit că utilizarea moderată a rețelelor sociale era asociată cu o bunăstare mai bună în anii lor mijlocii de adolescență (clasele 7-9; vârstele 12-15) și ulterior.”
„Pentru băieți, situația era inversă, cei care nu utilizau rețele sociale pe măsură ce înaintau în vârstă riscând o bunăstare mai scăzută.”
„În anii mai tineri, absența utilizării rețelelor sociale avea un impact redus asupra bunăstării, deoarece interacțiunile offline ale copiilor pot satisface suficient nevoile lor sociale.”
„Însă, în adolescența mijlocie, rețelele sociale devin un cadru esențial pentru conexiunile cu semenii, exprimarea identității și apartenență, ceea ce face angajarea în acest spațiu mai importantă.”
„În general, cele mai bune rezultate s-au înregistrat în rândul adolescenților care utilizau rețelele sociale cu moderație. Acești adolescenți erau mult mai predispuși să raporteze o bunăstare pozitivă decât cei care aveau o utilizare excesivă sau insuficientă a rețelelor sociale.”
„Este o adevărată situație Goldilocks – nu prea puțin și nu prea mult, utilizarea rețelelor sociale este cea mai bună pentru bunăstarea adolescenților.”
Studiul a analizat datele de la peste 100.000 de copii și adolescenți australieni din clasele 4-12 pe parcursul unei perioade de trei ani (2019-2022), examinând modul în care timpul petrecut pe rețelele sociale se corelează cu fericirea, satisfacția în viață, reglarea emoțională și alți indicatori cheie ai bunăstării.
Deși cercetarea a arătat că rețelele sociale nu sunt în mod inerent dăunătoare sau benefice pentru adolescenți, aceasta a întărit și îngrijorările legate de niveluri ridicate de utilizare.
Adolescenții care au raportat cea mai mare utilizare a rețelelor sociale după școală erau constant mai predispuși să experimenteze o bunăstare scăzută, incluzând niveluri mai ridicate de tristețe, îngrijorare și dificultăți în gestionarea emoțiilor.
Ce sugerează datele este că moderația, nu extremele, constituie modelul cel mai sănătos în ansamblu.
Ajutarea adolescenților să găsească un echilibru sănătos ar putea fi mai eficientă decât o interdicție generală sau evitarea totală.”
