Sauna contribuie la creșterea globulelor albe pentru o imunitate sporită
Un studiu recent din Finlanda arată că băile de saună eliberează globule albe în fluxul sanguin.
Aceste globule albe circulante joacă un rol esențial în apărarea organismului împotriva diverselor patogeni și boli.
O sesiune de saună de 30 de minute, cu o scurtă perioadă de răcire sub un duș rece la mijloc, a dus la creșterea numărului tuturor globulelor albe circulante. Neutrofilele și limfocitele, care sunt centrale pentru apărarea imunitară, au revenit la niveluri de bază în termen de o jumătate de oră.
Aceasta poate indica faptul că băile de saună mobilizează globule albe suplimentare în fluxul sanguin din țesuturi, unde acestea sunt apoi redepozitate după sesiune. Această eliberare periodică a globulelor albe în fluxul sanguin este benefică, deoarece, odată ce părăsesc locurile de stocare, acestea sunt mai capabile să patruleze corpul și să răspundă patogenilor.
Eliberarea globulelor albe în fluxul sanguin, care se întâmplă și în timpul exercițiilor fizice, reprezintă o modalitate prin care organismul îmbunătățește supravegherea imunitară a acestora în întregul corp și își întărește apărarea imunitară.
Pe lângă celulele imune, cercetătorii au măsurat și nivelurile mai multor citokine, care acționează ca mediatori în apărarea imunitară. În medie, băile de saună au avut un efect redus asupra nivelurilor de citokine circulante.
„Interesant este că nivelurile mai multor citokine au variat în funcție de cât de mult a crescut temperatura corporală în timpul băii de saună. Nu a fost observată o asociere similară între numărul globulelor albe și modificările temperaturii corporale”, afirmă Jari Laukkanen.
Băile regulate de saună au fost asociate cu mai multe efecte benefice asupra sănătății, iar noile descoperiri ar putea explica parțial modul în care aceste efecte se dezvoltă în organism. Totuși, cercetătorii subliniază că studiul a fost limitat la o singură sesiune de saună și efectele sale imediate. Prin urmare, nu se pot trasa concluzii definitive cu privire la dezvoltarea efectelor pe termen lung asupra sănătății.
Studiul a implicat 51 de adulți cu o vârstă medie de 50 de ani. Rezultatele au fost publicate în revista științifică „Temperature”, care se concentrează pe fiziologia medicală a reglementării temperaturii corporale.
