Schimbările climatice amplifică riscurile pentru sănătatea globală, avertizează un raport Lancet Countdown
Raportul din 2026 al Lancet Countdown asupra sănătății și schimbărilor climatice arată că riscurile și daunele pentru sănătate cauzate de schimbările climatice au crescut mai repede în ultimul deceniu, comparativ cu perioada anterioară semnării Acordului de la Paris.
Investițiile în energie curată, leadershipul sistemelor de sănătate, legislația mai protectoare pentru sănătate și dovezile științifice în creștere au contribuit la câteva progrese în domeniul sănătății, dar acestea nu sunt suficiente pentru a compensa daunele rapid crescânde cauzate de schimbările climatice generate de combustibilii fosili. Autorii raportului solicită recunoașterea formală a schimbărilor climatice ca o urgență globală pentru sănătate și integrarea sănătății în politicile climatice și prioritățile de finanțare.
Cel de-al 10-lea raport anual Lancet Countdown, condus de University College London (UCL) în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS), reunește cercetările a 146 de specialiști din diverse domenii, provenind din peste 100 de instituții din mai mult de 30 de țări. Publicat înaintea celei de-a 31-a Conferințe a Părților (COP31) a ONU, acesta urmărește 54 de indicatori ai impactului schimbărilor climatice asupra sănătății și efectele acțiunilor climatice asupra sănătății, inclusiv patru indicatori noi introduși în acest an.
„Un deceniu după Acordul de la Paris, concluziile noastre sunt clare: daunele pentru sănătate cauzate de schimbările climatice cresc mai repede decât răspunsul la acestea, iar în multe cazuri, se accelerează,” a declarat Marina Romanello. „Progrese reale au fost realizate în domeniul energiei curate, pregătirii sistemelor de sănătate și reglementărilor de protecție a sănătății, toate acestea având deja un impact pozitiv asupra comunităților locale. Cu toate acestea, progresele sunt prea lente și insuficiente pentru a ajunge la cei care au cea mai mare nevoie.”
Între 2016 și 2023, căldura a fost asociată cu o medie estimată de 540.800 de decese pe an, 68% dintre acestea (369.900) fiind cauzate de schimbările climatice, comparativ cu 55% (219.100) pe an în perioada 2006–2015. În 2023, cel mai călduros an din această perioadă, căldura a fost asociată cu un record de 710.000 de decese, depășind numărul celor cauzate de malaria sau HIV, cu 71,5% dintre acestea fiind generate de schimbările climatice. În total, se estimează că schimbările climatice au cauzat aproape 3 milioane de decese legate de căldură între 2016 și 2023.
Căldura a afectat, de asemenea, capacitatea oamenilor de a lucra productiv în 2025, costând economia globală aproximativ 1,07 trilioane de dolari în potențiale venituri (0,91% din PIB-ul global). Asia de Sud-Est și Africa au fost cele mai afectate, cu pierderi echivalente cu 3,9% și 3,2% din PIB, în comparație cu 0,2% în Europa și 1,5% în Americi. Sectoarele agriculturii și construcțiilor, care implică munci în aer liber, au suportat cea mai mare parte a pierderilor (38% și 29% respectiv), deoarece căldura afectează direct productivitatea muncii și pune în pericol sănătatea lucrătorilor.
Mai mult de jumătate din suprafața terestră a lumii (51,8%) a fost afectată de secetă extremă timp de cel puțin o lună în 2025, anul cu al doilea cel mai rău record după 2023. Din 2016, aria afectată de secetă a crescut cu peste 700% mai repede decât în perioada 2006–2015. Analiza prin satelit a identificat, de asemenea, extremele crescânde în stocarea apei. Din 2003, 43% din suprafața terestră a lumii a înregistrat o scădere pe termen lung a stocării apei, în timp ce 37% a înregistrat o creștere, ceea ce afectează peste 80% din suprafața terestră și amenință culturi, aprovizionarea cu alimente și sanitația. Ploile extrem de abundente devin, de asemenea, mai frecvente, atingând aproape 17,2% din suprafața globală anual, în perioada 2016–2025, comparativ cu 14,8% în decada precedentă.
„Aceste cifre indică o urgență clară,” a afirmat Marina Romanello. „Ritmul de creștere al multor amenințări pentru sănătate legate de climă se accelerează, în timp ce decesele cauzate de căldură, corelate cu schimbările climatice, au atins un record, iar costul economic afectează cel mai grav sectoarele și comunitățile vulnerabile.”
Progresele în domeniul energiei curate, sistemelor de sănătate mai reziliente și legislației mai protectoare pentru sănătate au adus beneficii reale comunităților locale din 2016, dar aceste câștiguri sunt încă prea lente, insuficiente și inconsistente pentru a contracara riscurile în creștere. Investițiile globale în energie curată au crescut cu 7,2% în 2025, ajungând la un record de 2,1 trilioane de dolari, cu 82% mai mult decât cei 1,16 trilioane de dolari investiți în combustibili fosili. Aceste investiții au contribuit la creșterea energiei electrice regenerabile de la 5,5% din totalul producției în 2016 la 13,5% în 2023. Beneficiile pentru sănătate sunt deja evidente, cu aer mai curat prevenind aproximativ 323.000 de decese anual în cel puțin 77 de țări unde poluarea aerului din combustibili fosili a scăzut din 2016. Totuși, cererea generală de energie în creștere și schimbările lente ale sistemului înseamnă că combustibilii fosili continuă să furnizeze peste 80% din energia mondială, iar emisiile care contribuie la schimbările climatice au atins un record în 2024.
Sistemele de sănătate au început să acționeze în moduri importante: un sfert (56 din 194) dintre statele membre ale OMS au acum un plan național pentru adaptarea serviciilor de sănătate la schimbările climatice, față de doar 14 în 2015. Aproape jumătate dintre statele membre ale OMS au declarat că au un sistem de supraveghere a sănătății care integrează informații despre climă. De asemenea, mai mult de jumătate (75 din 145 de respondenți) au declarat că au cel puțin un sistem de avertizare timpurie în domeniul sănătății informat de climă. Importanța acestor sisteme de avertizare timpurie este că ele încetinesc creșterea numărului de decese cauzate de evenimente meteorologice extreme în regiunile care le au.
Momentumul legislativ este în creștere. Legislația națională care face referire la schimbările climatice și sănătate a crescut de aproximativ 50 de ori din anul 2000, cea mai mare parte a acestei creșteri având loc după 2016. De asemenea, finanțarea pentru cercetarea în domeniul sănătății legate de climă a crescut cu 655% între 2016 și 2024, de la 42 milioane de dolari la 316 milioane de dolari, deși aproape tot (84%) se îndreaptă către cercetători din cele mai bogate țări ale lumii, lăsând lacune în dovezi acolo unde riscurile sunt adesea cele mai mari.
