Strategia de reevaluare cognitivă influențează activitatea cerebrală la copiii autiști
Pentru mulți copii autiști, senzațiile cotidiene, cum ar fi textura unui material aspru sau alarma unei mașini, pot fi extrem de deranjante. Acest fenomen, cunoscut sub numele de supraresponsivitate senzorială, afectează toate aspectele vieții de zi cu zi, de la școală la viața de familie și prietenii, însă există puține tratamente bazate pe cercetare disponibile.
Un studiu realizat de UCLA Health sugerează că o strategie frecvent utilizată în terapia cognitiv-comportamentală poate reduce activitatea din regiunile cerebrale senzoriale la copiii și adolescenții autiști.
Studiul, publicat în Journal of Child Psychology and Psychiatry, a inclus 47 de tineri autiști și 45 de tineri tipici cu vârste între 8 și 15 ani. În timpul scanării prin RMN, participanții au fost expuși unor texturi neplăcute, inclusiv iarbă artificială și lână aspră, care au fost frecate pe antebrațele lor. Înainte de scanare, li s-a predat o tehnică numită reevaluare cognitivă, care implică schimbarea modului de gândire despre un lucru pentru a modifica percepția asupra acestuia. Copiii au învățat această tehnică sub formă de „joc de reporter”. În unele încercări, s-au concentrat pe cum se simțea textura, în timp ce în altele au descris-o obiectiv, rămânând la fapte precum un reporter de știri.
Când participanții autiști au jucat jocul reporter, activitatea în regiunile senzoriale ale creierului a scăzut semnificativ comparativ cu momentele în care s-au concentrat pe senzațiile resimțite. Ambele grupuri au arătat, de asemenea, o activitate crescută în zonele din partea frontală a creierului care ajută la reglarea răspunsurilor emoționale, deși această activitate a fost mai puternică la tinerii autiști mai în vârstă în comparație cu cei mai tineri.
De-a lungul anilor, am identificat ce se întâmplă în creier. Acum ajungem în sfârșit la punctul în care putem testa posibile tratamente”, a declarat Shulamite Green, autor principal al studiului și profesor asociat la UCLA.
Copiii autiști mai mari pot utiliza strategia mai eficient. Green a menționat că copiii tipici pot folosi regiunile frontale ale creierului pentru a regla răspunsurile senzoriale la vârste mai fragede, în timp ce copiii autiști pot prezenta un decalaj în dezvoltarea acestei reglări.
Cu toate acestea, doar tinerii tipici au evaluat textura ca fiind mai puțin neplăcută atunci când au folosit strategia jocului reporter. Tinerii autiști nu au făcut acest lucru, deși activitatea lor cerebrală s-a schimbat. Green a sugerat că o posibilă explicație ar putea fi dificultățile cu flexibilitatea cognitivă, care pot îngreuna schimbarea evaluării aceleași senzații într-un interval scurt de timp. Intervenții pe termen lung ar putea fi necesare pentru ca modificările activității cerebrale să se traducă în schimbări în percepția senzațiilor, a adăugat Green.
Strategia de reevaluare este deja o parte standard a terapiei cognitiv-comportamentale, ceea ce face ușor de integrat în terapiile existente, fără a fi nevoie să se creeze una nouă.
„Știm că intervențiile din terapia cognitiv-comportamentală funcționează pentru anxietate și răspunsuri emoționale, așa că nu este nevoie să reinventăm roata”, a concluzionat Green.
Autorii studiului au precizat că răspunsurile măsurate provin dintr-o singură sesiune de scanare și nu pot demonstra dacă practicarea strategiei pe o perioadă mai lungă ar putea ameliora dificultățile senzoriale din viața de zi cu zi. Green a menționat că următorul pas este testarea acesteia ca intervenție.
