Timpul excesiv petrecut în fața ecranelor poate afecta zonele creierului implicate în memorie și învățare

eWell
eWell

Timpul excesiv petrecut în fața ecranelor poate fi dăunător zonelor creierului implicate în memorie și învățare

Potrivit unui studiu finlandez recent, timpul liber petrecut în fața ecranelor, activitatea fizică totală și condiția fizică se reflectă în structurile creierului tinerilor în moduri diferite. Adolescenții care petrec mult timp în fața ecranelor și a dispozitivelor inteligente au un volum mai mic de substanță cenușie în lobul temporal medial, legat de memorie și învățare, decât ceilalți.

„Utilizarea excesivă a ecranelor și a dispozitivelor inteligente poate fi dăunătoare zonelor creierului implicate în memorie și învățare”, a declarat Hannamari Skog, doctorand în cadrul Institutului de Biomedicină al Universității din Estul Finlandei.

Pe de altă parte, un timp mai mare petrecut în fața ecranelor a fost asociat cu volume mai mari de substanță cenușie, în special în anumite zone ale cortexului lobului frontal, implicate în planificarea mișcărilor, atenție, memoria de lucru și luarea deciziilor. Un timp ridicat în fața ecranelor a fost asociat și cu un volum mai mare în regiunea occipitală a creierului, implicată în procesarea observațiilor vizuale.

„Volumul mai mare din aceste zone poate fi legat în special de aplicații și jocuri care necesită atenție, planificare motorie și procesarea informațiilor vizuale. În timpul dezvoltării normale a creierului în adolescență, volumul substanței cenușii se reduce, iar eficiența creierului crește. Legătura pozitivă dintre timpul petrecut în fața ecranelor și volumul substanței cenușii din aceste zone poate reflecta, astfel, și o întârziere în dezvoltarea creierului”, spune Skog.

Activitatea fizică influențează mai multe zone ale creierului

Un nivel mai ridicat de activitate fizică a fost asociat cu un volum mai mare în regiunea occipitală dreaptă, importantă în procesarea observațiilor vizuale. O condiție fizică mai bună a fost asociată cu un volum mai mare al lobului parietal, dar cu volume mai mici ale hipocampului și ale girusului cingulat posterior. Lobul parietal este implicat în atenție, procesarea informațiilor senzoriale și percepția mediului. Hipocampul este esențial pentru memorie și învățare, în timp ce girusul cingulat posterior este asociat cu memoria, atenția și procesarea internă a informațiilor în creier.

„Rezultatele oferă informații noi despre modul în care factori de stil de viață obișnuiți, precum timpul petrecut în fața ecranelor, activitatea fizică și condiția fizică, sunt legați de structura creierului în adolescență. Totuși, având în vedere rezultatele, legăturile dintre factorii de stil de viață și structurile creierului în adolescență sunt complexe, iar sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege semnificația lor pe termen lung”, spune Skog.

Un total de 44 de tineri sănătoși, cu vârste între 16 și 19 ani (25 de fete și 19 băieți), au participat la studiul transversal. Studiul a utilizat date colectate în perioada 2018-2019 din studiul PANIC (Physical Activity and Nutrition in Children) al Universității din Estul Finlandei și din studiul FitBrain al Spitalului Universitar din Kuopio. Volumele substanței cenușii din creier au fost măsurate prin imagistică prin rezonanță magnetică (RMN). Datele despre timpul petrecut în fața ecranelor, utilizarea dispozitivelor inteligente și activitatea fizică au fost colectate prin chestionare, iar condiția fizică a fost evaluată printr-un scor compus, bazat pe testele de alergare de tip navetă de 50 de metri și de săritură în lungime din loc.

Distribuie acest articol