Importanța tipului de dezinfectant pentru mâini, conform unui studiu pe 568 de persoane
Majoritatea dezinfectanților pentru mâini oferă o protecție limitată împotriva recontaminării între aplicații. Un studiu desfășurat în gospodării japoneze a investigat dacă o formulare destinată să rămână activă pe piele ar putea face o diferență.
Dezinfectanții pentru mâini distrug bacteriile și virusurile, dar efectul lor durează doar o scurtă perioadă după aplicare. Este necesară utilizarea repetată pentru a reduce transmiterea prin contact. Un studiu recent publicat în revista Scientific Reports a constatat că utilizarea repetată a unei formulări personalizate a fost asociată cu un număr mai mic de simptome respiratorii superioare și mai puține restricții legate de muncă din cauza bolii, comparativ cu un dezinfectant pe bază de etanol comercial.
Infecțiile respiratorii, cum ar fi gripa, se transmit prin picături și aerosoli, dar și prin contactul cu suprafețe contaminate. Intervențiile non-farmaceutice, inclusiv distanțarea fizică, spălarea mâinilor, igiena mâinilor, gargarizarea și purtarea măștii, pot reduce transmiterea. Deși transmiterea aeriană este considerată mai importantă pentru multe virusuri respiratorii, transmiterea prin contact poate contribui, de asemenea.
Dezinfectanții pe bază de alcool sunt utilizați frecvent, acționând rapid, dar având o activitate de durată scurtă, distrugând virusurile și bacteriile la contact. Datorită activității lor reziduale limitate, recontaminarea poate apărea după contactul cu suprafețe contaminate.
Utilizarea mai frecventă ar putea ajuta, însă utilizarea excesivă a dezinfectanților poate provoca uscăciune și iritație a pielii. Dezinfectanții cu activitate antimicrobiană reziduală ar putea oferi o protecție suplimentară între aplicații pentru utilizarea generală.
Pe mâini există o activitate antimicrobiană intrinsecă, denumită „bariera mâinilor”. Această barieră este mai slabă la persoanele mai susceptibile la răceală și gripă. Autorii au dezvoltat anterior o formulare destinată să imite această activitate și să ofere o activitate antimicrobiană reziduală pe piele timp de aproximativ două ore.
În studiul actual, cercetătorii au utilizat o versiune mai recentă care conținea acid lactic, 0,05% clorură de benzalkonium și 62% etanol. Soluția avea un pH de 4,8, fiind slab acidă. A fost demonstrat anterior că distruge o gamă largă de microbi și oferă o activitate antimicrobiană reziduală pe pielea umană timp de până la două ore.
Scopul studiului a fost de a evalua efectivitatea acestei formulări în raport cu rezultatele legate de infecție, comparativ cu un dezinfectant pe bază de etanol comercial care conținea 79,7% etanol.
Cercetătorii au realizat un studiu controlat, randomizat, în care participanții au fost repartizați aleatoriu să utilizeze fie noua formulare, fie dezinfectantul comercial (pe bază de etanol 79,7 vol%). Aceștia au utilizat produsele de 5-10 ori pe zi, timp de 72 de zile, în perioada 20 decembrie 2023 – 29 februarie 2024. Participanții au consemnat utilizarea zilnică și starea de sănătate.
Toți participanții aveau vârste între 20 și 65 de ani. Fiecare gospodărie includea un angajat al Kao Corporation sau al Kao Professional Services, Ltd. și persoanele care locuiau cu aceștia. Studiul a exclus participanții cu eczeme existente, dermatită, mâncărimi sau utilizare de steroizi la începutul studiului, precum și pe cei cu boli sau leziuni grave recente, ore de muncă non-diurne sau care nu puteau să se abțină de la alte dezinfectante sau creme de mâini neautorizate. De asemenea, au fost excluși participanții care nu puteau folosi dezinfectanți pe bază de alcool.
Dimensiunea țintă a eșantionului a fost de 624, bazată pe un calcul al puterii, destinat să ofere cel puțin 80% putere statistică. Analiza finală a inclus 568 de participanți din 417 gospodării, dintre care 285 în grupul cu formularea studiată și 283 în grupul cu dezinfectant pe bază de etanol.
Formularea inovatoare era un gel livrat printr-o pompă de mână, 0,5 mL per pompare. Participanții erau așteptați să utilizeze o pompare pentru a acoperi uniform ambele mâini. Utilizarea era obligatorie înainte de a ieși, la plecarea de la locul de muncă și înainte de prânz, fiind recomandată la intrarea într-un loc aglomerat sau după spălarea mâinilor. Biore u Moisturizing Milk de la Kao Corporation era singura cremă de mâini permisă, dacă era utilizată.
Principalul rezultat a fost incidența cumulativă a simptomelor respiratorii superioare. Rezultatele secundare au inclus restricțiile de muncă legate de boală și simptomele suplimentare frecvent asociate cu infecția respiratorie superioară. Un episod de simptome respiratorii superioare a fost definit ca simptome care durează două sau mai multe zile și includ cel puțin o temperatură înregistrată de 37,8 °C sau mai mare. Numai primul episod a fost contabilizat în perioada intervenției.
Atât formulările au fost demonstrate anterior că distrug rapid multiple bacterii și virusuri respiratorii, inclusiv virusul gripal și coronavirusul sindromului respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2), in vitro.
Grupul cu formularea studiată a avut un număr mai mic de simptome respiratorii superioare decât grupul cu formularea comercială: 35 de persoane afectate față de 58. Aceasta corespunde unui risc estimat cu 42% mai mic de simptome respiratorii superioare în grupul cu formularea studiată.
Pe parcursul studiului, incidența a fost de 20,5% în grupul cu dezinfectant comercial și 12,3% în grupul cu formularea studiată, reprezentând o incidență cumulativă cu aproximativ 40% mai mică. Aceste simptome au fost definite ca febră de cel puțin 37,8 °C asociată cu unul sau mai multe dintre următoarele: tuse, durere în gât sau nas curgător.
Probabilitatea de restricții legate de muncă din cauza bolii de o zi sau mai mult a fost cu 51% mai mică în grupul cu formularea studiată. Aceste restricții includeau absența de la locul de muncă sau muncă de la distanță datorită bolii și afectau 14,7% din grupul cu formularea studiată, comparativ cu 23,7% din grupul cu dezinfectant comercial.
Grupul cu formularea studiată a arătat reducerea semnificativă a riscurilor estimate de strănut și oboseală de aproximativ 62% și, respectiv, 54%. Numai aceste două simptome au rămas semnificative statistic după ajustarea pentru comparații multiple.
În medie, ambele grupuri au folosit dezinfectantul de 5,7 ori pe zi. Au fost raportate trei evenimente adverse, niciunul considerat legat de vreunul dintre dezinfectanți. Nu au avut loc evenimente adverse legate de piele. Autorii observă că acest lucru sugerează că reducerea simptomelor respiratorii superioare în grupul cu formularea studiată a fost puțin probabil datorată utilizării mai frecvente.
O analiză exploratorie
