Trei mii de pași pe zi pot încetini progresia Alzheimer, spun cercetătorii
Un nou studiu sugerează că, chiar și niveluri reduse de activitate fizică, ar putea proteja creierul de boala Alzheimer – dar nu în modul în care cercetătorii se așteptau.
Cercetătorii au monitorizat aproape 300 de adulți în vârstă, cu semne timpurii de afectare cerebrală asociate Alzheimer, pe o perioadă de nouă până la unsprezece ani, utilizând pedometre. Aceștia au descoperit că activitatea fizică nu a redus plăcile toxice de amiloid, care sunt acum ținte pentru majoritatea tratamentelor împotriva Alzheimer.
În schimb, în rândul persoanelor care aveau deja aceste plăci, activitatea fizică a redus acumularea proteinelor tau greșit pliate în anumite zone ale creierului. Aceste proteine apar mai târziu în evoluția bolii Alzheimer și sunt mai strâns legate de declinul cognitiv și funcțional. Semnele de demență au fost reduse cu aproape jumătate în rândul participanților mai activi.
Beneficiile au început să apară după doar 3.000 de pași – aproximativ o jumătate de oră de mers pe jos la o viteză moderată. Intervalul optim a fost între 5.000 și 7.500 de pași pe zi, după care efectul s-a stabilizat. Mai mulți pași nu înseamnă neapărat o protecție mai mare, ceea ce sugerează un obiectiv realist pentru persoanele vârstnice, sedentare, în locul celor adesea menționați 10.000 de pași.
Studiul a avut, totuși, limitări. A implicat un grup relativ mic, format în mare parte din persoane albe și bine educate din SUA, și nu a luat în considerare alți factori de stil de viață sau sănătate. De asemenea, pot exista alte mecanisme de protecție asociate cu mersul. Totuși, acesta susține alte cercetări care sugerează că activitatea fizică ar putea reduce riscul de demență.
Un studiu din Marea Britanie, care a implicat 1.139 de persoane cu vârsta de peste 50 de ani, a constatat că cei care erau moderat sau intens activi aveau o reducere cuprinsă între 34% și 50% a riscului de demență, după o urmărire de opt până la zece ani. În rândul celor care au dezvoltat demență, menținerea activității fizice a redus declinul memoriei, în special la femeile mai în vârstă.
Un studiu mai amplu din 2022 din Marea Britanie a urmărit 78.430 de persoane timp de șapte ani, utilizând accelerometre pentru încheietura mâinii. Acesta a constatat o reducere de 25% a riscului de demență cu doar 3.800 de pași zilnici, crescând la 50% la 9.800 de pași.
Cu toate acestea, persoanele care au mers mai mult aveau, de asemenea, o sănătate cardiovasculară mai bună – colesterol mai scăzut, un somn mai bun, tensiune arterială mai bună și un risc redus de diabet. Deoarece acești factori de risc pentru inimă și accident vascular cerebral cresc, de asemenea, riscul de demență, imaginea este complexă.
Obiceiurile sănătoase sunt adesea interconectate. Persoanele care fac exerciții fizice sunt mai predispuse să aibă o alimentație sănătoasă, să nu fumeze, să își îngrijească sănătatea cardiovasculară și să aibă mai puține stresuri financiare. Acest lucru face dificil de stabilit care factor are cel mai mare efect. Cercetătorii au încercat să țină cont de acest lucru, dar, deoarece aceste obiceiuri sunt atât de strâns legate, este greu de afirmat că exercițiul fizic este singurul responsabil.
Cu toate acestea, există o bază solidă pentru a susține acest lucru, deoarece există multiple moduri prin care exercițiul ar putea sprijini creierul: îmbunătățind sănătatea cardiovasculară, crescând fluxul sanguin și stimulând substanțele chimice care promovează conexiunile între celulele cerebrale.
Una dintre aceste substanțe este irisin, un hormon produs de mușchi, care acționează asupra aproape tuturor mecanismelor defectuoase din creier asociate cu Alzheimer, inclusiv inflamația. Aceasta și alte substanțe chimice, cum ar fi BDNF, asociate cu exercițiul, oferă căi biologice plauzibile pentru modul în care activitatea fizică ar putea influența direct sănătatea creierului, dincolo de beneficiile cardiovasculare.
Totuși, relația ar putea funcționa și invers. Persoanele pot deveni mai puțin active din cauza simptomelor timpurii ale Alzheimer. Cei cu probleme de auz, de exemplu – un factor de risc pentru demență – raportează adesea obstacole care îi fac să oprească activitatea fizică înainte ca alte simptome de demență să apară. Aceasta creează un cerc vicios. Activitatea redusă accelerează declinul memoriei. Simptomele timpurii ale bolii – cum ar fi dificultatea de a auzi – pot afecta stima de sine și pot reduce implicarea în activitatea fizică, ceea ce, la rândul său, agravează declinul cognitiv.
Mersul rapid ar putea fi deosebit de benefic. Un mic studiu cu 15 persoane cu Alzheimer ușor până la moderat care au practicat mersul nordic (o tehnică de mers îmbunătățită care folosește bețe pentru a lucra atât partea superioară, cât și picioarele) a arătat că și-au menținut funcția cerebrală pe parcursul a 24 de săptămâni, unele funcții îmbunătățindu-se chiar.
Cei 15 care au primit doar îngrijire standard au arătat declin sau lipsă de îmbunătățire. Deși este vorba de un studiu mic, sugerează că și persoanele deja diagnosticate cu Alzheimer ar putea beneficia de o activitate fizică crescută, inclusiv mers rapid.
Petrecerea timpului în aer liber, în special în natură, poate fi deosebit de benefică pentru prevenirea demenței – posibil pentru că îmbunătățește starea de spirit și somnul, reducând în același timp izolarea – toate fiind factori de risc pentru demență. Combinarea mișcării fizice, expunerii la lumina naturală și interacțiunii sociale în timpul mersului în aer liber poate genera multiple efecte de protecție care se completează reciproc.
Provocarea acum este de a ajuta oamenii să depășească obstacolele activității în aer liber, cum ar fi preocupările legate de siguranță, teama de a cădea sau pur și simplu preferința de a rămâne pe canapea – în special în lunile mai umede și mai reci. Totuși, dovezile sugerează că, chiar și câteva minute de mers pe jos ar putea face o diferență, iar obiectivele modeste și realizabile – o plimbare de jumătate de oră în locul unui regim de antrenament pentru maraton – ar putea oferi o protecție substanțială împotriva declinului cognitiv.
