Un nou vaccin pe bază de ARNm se apropie de tratamentul mai multor alergii alimentare
Cercetătorii de la DTU au făcut un pas important către tratarea simultană a mai multor alergii comune, folosind un vaccin. Acum lucrează la rafinarea acestuia și se pregătesc să-l testeze pe oameni.
Potrivit cifrelor ONU, peste 220 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de alergii alimentare, care determină organismul să perceapă o proteină din alimente, altfel inofensivă, ca fiind periculoasă. Ca urmare, sistemul imunitar atacă proteina (vezi caseta informativă), ceea ce, în cazurile cele mai grave, poate pune viața în pericol.
Singurul tratament care poate, potențial, să vindece alergiile este administrat pe parcursul mai multor ani, prin injecții sau comprimate, pacienții fiind expuși la cantități tot mai mari din proteina (alergenul) pe care nu o tolerează, astfel încât organismul se obișnuiește treptat cu ea.
Totuși, din cauza dificultăților și a disconfortului tratamentului, mulți oameni aleg să evite pur și simplu substanțele la care sunt alergici, precum și orice ar putea declanșa o reacție încrucișată (vezi caseta informativă).
Un cal troian
Ca alternativă, cercetătorii de la DTU au dezvoltat un vaccin care conține un alergen sintetic. Acesta are caracteristici comune cu mai mulți alergeni înrudiți și larg răspândiți, prezenți, de exemplu, în piersici și în anumite nuci.
Vaccinul este conceput pentru a reprograma sistemul imunitar al organismului, astfel încât, atunci când întâlnește acești alergeni înrudiți, să producă anticorpi protectori, capabili să recunoască și să blocheze alergenii înainte ca aceștia să declanșeze o reacție alergică.
„Ideea este că, dacă ești alergic la mai multe lucruri diferite, toate având aproximativ aceeași structură moleculară, putem lua această structură și putem produce un alergen artificial, pe care îl incorporăm apoi într-un vaccin”, a spus Esperanza Rivera de Torre, conferențiar, DTU Bioengineering.
Cercetătorii folosesc un vaccin pe bază de ARNm, asemănător celor cunoscute în timpul pandemiei de COVID-19.
„Folosim ARNm ca pe un cal troian: în loc să-i oferim pacientului alergenul propriu-zis și să construim toleranța organismului față de acesta, folosim vaccinul pentru a oferi organismului instrucțiuni despre cum să gestioneze corect alergenul, evitând astfel o reacție alergică. Sper ca pacienții să poată mânca orice doresc, fără să mai fie nevoiți să verifice lista ingredientelor”, explică ea.
Protecție bună
Cercetătorii au studiat efectul vaccinului atât la șoareci sănătoși, cât și la șoareci alergici, într-un studiu ale cărui rezultate promițătoare au fost publicate într-un articol științific în Nature Communications, în februarie 2026.
După prima doză a vaccinului, șoarecii sănătoși au produs cantități mari de anticorpi protectori. După trei doze administrate la intervale de trei săptămâni, șoarecii au fost expuși unei game de alergeni împotriva cărora vaccinul este conceput să ofere protecție. Studiul a arătat că vaccinarea a determinat un răspuns puternic al anticorpilor, oferind o acoperire largă împotriva alergenilor.
La șoarecii alergici, cercetătorii au înregistrat, de asemenea, o creștere marcantă a producției de anticorpi care protejează împotriva gamei de alergeni, în timp ce nu s-au observat practic efecte secundare ale vaccinului. Totuși, acesta nu a oferit protecție completă împotriva anafilaxiei, la concentrația și numărul de doze testate.
Cercetătorii au efectuat și experimente de laborator folosind celule și sânge atât de la pacienți alergici, cât și de la șoarecii vaccinați. Analizele arată că anticorpii protectori produși de șoareci au putut preveni reacțiile alergice la pacienți.
„Dacă poți induce astfel de răspunsuri ale anticorpilor la șoareci, atunci există și o șansă foarte bună să poți face acest lucru și la oameni. Iar dacă aceștia protejează șoarecii de reacțiile alergice, atunci există și o șansă bună ca ei să ofere protecție la oameni”, explică Mark Møiniche, doctorand și autor principal al articolului științific.
În ansamblu, lucrarea echipei privind vaccinul constituie o dovadă a conceptului, adică o dovadă că ideea este fezabilă din punct de vedere tehnic. Cu un grant de cinci milioane de coroane daneze din partea Fundației Lundbeck, cercetătorii lucrează acum, printre altele, la rafinarea „bulelor” lipidice în care este încapsulat alergenul care activează sistemul imunitar, înainte de a fi încorporat în vaccin.
„Puteți înlocui diferite părți ale lipidelor, în funcție de modul în care doriți să modificați sistemul imunitar pentru a obține un răspuns specific sau pentru a evita un anumit răspuns”, explică Mark Møiniche.
Cercetătorii plănuiesc și studii pe un grup mai mare de șoareci, pentru a înțelege, printre altele, cât de des ar trebui administrat vaccinul și în ce doze, pentru a obține protecție completă, inclusiv împotriva anafilaxiei.
Vaccinul actual vizează mai mulți alergeni înrudiți, foarte răspândiți în sudul Europei, care pot provoca reacții încrucișate la consumul unei game largi de fructe. Totuși, cercetătorii se așteaptă ca acest concept să poată fi aplicat și altor clase de alergeni cu reacții încrucișate.
Prin urmare, lucrează și la dezvoltarea unui alergen de consens, capabil să ofere protecție împotriva expunerii la un alt grup de alergeni, prezenți, de exemplu, în mere, morcovi și alune.
Scopul general al cercetătorilor, prin acest ultim grant, este de a genera datele necesare pentru obținerea aprobării de a testa vaccinul pe oameni.