Orașele tropicale adaptate la căldură pot sprijini recreerea în aer liber într-o lume în încălzire
Pe măsură ce orașele tropicale se încălzesc, o recenzie recentă subliniază importanța parcurilor, umbririi, avertizărilor privind căldura și comunicării publice mai inteligente pentru a proteja beneficiile recreerii în aer liber, fără a expune comunitățile vulnerabile la condiții nesigure de căldură umedă.
O analiză recent publicată în revista npj Urban Sustainability a revizuit dovezile referitoare la recreerea în aer liber și stresul cauzat de căldură umedă în orașele tropicale.
Orașele din întreaga lume își îndreaptă atenția către îmbunătățirea spațiilor verzi urbane pentru a valorifica beneficiile naturii. Recreerea bazată pe natură în orașe poate promova sănătatea fizică și mentală, poate întări reziliența comunității și poate consolida coeziunea socială. Totuși, recreerea în aer liber în orașele tropicale implică adesea expunerea la condiții calde și umede, care pot deveni termic incomode și, în cazuri extreme, nesigure pentru oameni.
Recomandările de sănătate publică pot părea contradictorii, deoarece încurajează recreerea în aer liber, dar și avertizează împotriva expunerii la căldură. Astfel, este crucial să se determine nivelurile adecvate de expunere în medii fierbinți pentru a distinge între stresul termic dăunător și expunerea sigură. În această recenzie, cercetătorii au sintetizat dovezile privind recreerea în aer liber și stresul termic umed în orașele tropicale și au conturat strategii de adaptare.
Temperaturile extreme au crescut în intensitate și frecvență la nivel mondial din cauza emisiilor crescute de gaze cu efect de seră, iar încălzirea urbană amplifică aceste tendințe. Creșterea căldurii provenite din utilizarea aerului condiționat sau transport, materialele de construcție care rețin mai mult căldura, sigilarea suprafețelor care reduce evapotranspirația și infiltrarea, precum și geometria modificată a suprafeței contribuie la încălzirea urbană.
Temperaturile ridicate și umiditatea din orașele tropicale pot conduce la rezultate adverse pentru sănătate. Deși contribuția umidității la rezultatele legate de sănătate este discutabilă, există un consens că stresul termic crescut poate deteriora sănătatea populației. Multe orașe tropicale sunt prognozate să treacă printr-o urbanizare rapidă în următoarele decenii, iar schimbările climatice sunt așteptate să agraveze riscurile legate de căldură în regiunile umede și calde.
Populațiile urbane tropicale se confruntă cu vulnerabilități legate de căldură. Creșterea stresului termic înseamnă că populațiile urbane tropicale sunt adesea expuse unor condiții climatice adverse. Deși limitele fiziologice ale toleranței la umiditate extremă și căldură nu sunt cunoscute, se recunoaște că umiditatea și temperatura mai ridicate sunt asociate cu riscuri de sănătate mai mari. De exemplu, umiditatea și căldura ridicate au fost corelate cu vizitele la clinică și mortalitatea în centrele urbane din Thailanda.
Mai mult, vulnerabilitatea legată de căldură variază semnificativ atât în interiorul, cât și între populații, grupurile de gravide, sugari, vârstnici și comunitățile marginalizate fiind expuse unui risc crescut. Populațiile vulnerabile din zonele urbane cu acces limitat la infrastructură și locuințe prost ventilate sunt mult mai expuse riscurilor de căldură. Calitatea slabă a aerului, combinată cu umiditatea ridicată și temperaturile ridicate, poate crește riscul de mortalitate urbană.
Autorii au găsit dovezi limitate privind comportamentul recreativ în aer liber în condiții de căldură umedă în orașele tropicale. În cadrul unei analize sistematice, au fost selectate 5.245 de studii, dar doar cinci au îndeplinit criteriile de includere. Cele mai multe dovezi disponibile au fost concentrate în Asia de Sud-Est, inclusiv Indonezia, Malaezia și Singapore, cu un studiu din Brazilia. Împreună, aceste studii sugerează că căldura poate influența locația, timpul, durata și tipul de recreere în aer liber desfășurată. Totuși, baza de dovezi rămâne limitată de duratele scurte ale studiilor, aria geografică restrânsă și focusul pe un număr mic de spații verzi.
Cercetările privind atenuarea stresului termic urban s-au concentrat în principal pe regiunile temperate, dar dovezile din orașele tropicale cresc constant. În general, reacțiile la riscurile de căldură implică limitarea expunerii și reducerea pericolelor și vulnerabilității legate de căldură. Orașele planifică din ce în ce mai mult cele mai bune practici pentru a diminua pericolele termice, cum ar fi pădurile urbane, vegetația verticală, parcurile și arborii de pe străzi. Recenzia se bazează pe exemple specifice din Singapore, inclusiv Cooling Singapore 2.0 și Avertizarea Națională pentru Stresul Termic, pentru a ilustra abordările emergente inteligente în raport cu căldura.
Speciile de vegetație, structura acesteia și configurația și dimensiunea spațiilor verzi influențează potențialul de răcire al vegetației urbane. Spațiile verzi mari au, de obicei, cele mai mari beneficii de răcire, cu efecte ce se pot extinde în vecinătățile înconjurătoare. Spațiile albastre pot, de asemenea, reduce temperaturile locale, dar într-o măsură mai mică și doar pentru o perioadă limitată a zilei. Temperaturile urbane ar putea fi reduse prin modificarea formelor urbane, cum ar fi geometria urbană și umbrirea.
Avertizările de sănătate legate de căldură, cu o abordare spațială rafinată și social relevantă, pot limita expunerea populației la pericolele termice. De exemplu, Avertizarea Națională pentru Stresul Termic din Singapore recomandă moderarea activităților în aer liber, iar Organizația Mondială a Sănătății și alte organisme naționale de sănătate recomandă evitarea perioadelor de vârf de căldură. Dincolo de măsurile comportamentale, strategiile de design urban, cum ar fi creșterea fluxului de aer și umbrirea, pot reduce expunerea.
În plus, expunerea constantă la căldură, cum ar fi jocul în aer liber la umbră și plimbările la primele ore ale dimineții, poate ajuta persoanele sănătoase să se aclimatizeze la căldură și să beneficieze de adaptări psihofiziologice. Totuși, autorii subliniază că expunerea la căldură gestionată nu ar trebui generalizată pentru grupurile vulnerabile, vârstnici, locuri de muncă ocupaționale sau expunere involuntară. Ventilația portabilă, îmbrăcămintea de răcire și băuturile reci cu gheață ar putea reduce bolile cauzate de căldură. Promovarea unei culturi inteligente în raport cu căldura, în care oamenii să înțeleagă atât beneficiile, cât și riscurile expunerii la căldură, ar putea diminua vulnerabilitatea în fața provocărilor de mediu crescânde.
Maximizarea răspunsurilor de atenuare a căldurii necesită abordarea mai multor lacune esențiale de cunoaștere. În primul rând, o înțelegere îmbunătățită a modului în care forma urbană și spațiile verzi și albastre afectează microcl
