O meditație pentru restabilirea atenției tale
Trăim într-o lume zgomotoasă, care caută constant să ne atragă atenția.
În acest context, Sharon Salzberg, un instructor de mindfulness, ne reamintește că atenția noastră este la cele mai bune capacități atunci când reușim să ne odihnim și să o restaurăm.
Atunci când discutăm despre atenție, adesea folosim verbe active și extragătoare: a plăti, a oferi, a căuta, a valorifica. În mindfulness, atenția nu este o marfă de folosit; este un dar pe care trebuie să-l cultivăm.
Ce ar însemna să ne odihnim atenția? Această săptămână, Sharon Salzberg ne propune o meditație ghidată, simplă și profund restaurativă, în care practicăm să ne menținem conștiența cu cea mai ușoară atingere posibilă.
În această meditație, poți sta confortabil sau te poți așeza. Închide ochii sau, dacă preferi să-i ții deschiși, găsește un punct în fața ta pe care să-ți odihnești privirea.
Centrează-ți atenția pe senzația respirației, fie la nări, fie la piept sau abdomen. Concentrează-te pe respirația normală, naturală.
Când devin tăcute, acesta este semnalul pentru tine să pui în practică ceea ce am sugerat.
Pe măsură ce simți senzațiile respirației, poți face o notare mentală foarte tăcută a respirației. Odată cu inspirația, și din nou cu expirația. Poate este o dată sau de două ori când repeți în gând cuvântul „respirație” în timp ce inspiri, „respirație” în timp ce expiri.
Gândește-te la respirație atunci când apare un gând sau o emoție suficient de puternică pentru a-ți distrage atenția de la respirație. Pur și simplu notează-l tăcut ca ne-respirație: nu este respirația și poți să-l recunoști în acest mod. Așadar, avem respirație și ne-respirație.
Este important să înțelegem că nu contează dacă este cel mai frumos gând din lume sau cel mai teribil gând. Este pur și simplu ne-respirația. Nu trebuie să te judeci. Nu trebuie să te pierzi într-un gând sau să-l elaborezi. Recunoști că este pur și simplu ne-respirația.
Lasă-l să plece foarte ușor și adu-ți atenția înapoi la senzația respirației.
Unele dintre gândurile sau emoțiile tale pot fi delicate, îngrijorătoare. Altele pot părea crude sau dureroase, dar nu sunt respirația. Le poți vedea, recunoaște, lăsa să plece și adu-ți atenția înapoi la senzația respirației.
Aceste gânduri și emoții sunt precum norii care trec pe cer. Unele sunt foarte ușoare și pufoase, foarte invitante. Altele sunt destul de amenințătoare, dar toate sunt ne-respirația. Le lăsăm să plece.
Tendința noastră obișnuită este să ne agățăm de un gând sau o emoție, să construim o lume întreagă în jurul său sau să ne luptăm împotriva lui. Aici rămânem echilibrați, calmi. Recunoaștem pur și simplu că este ne-respirația. Foarte ușor, îl lăsăm să plece. Ne aducem atenția înapoi, câte o respirație odată.
Când te simți pregătit, poți deschide ochii sau ridica privirea și vom încheia meditația.
