Proteinele adaptor reglează comportamentul macrofagelor pentru a controla creșterea cancerului
O nouă revizuire a fost publicată în Volumul 13 al revistei Oncoscience pe 22 mai 2026, având ca titlu „Proteinele adaptor reglează polarizarea macrofagelor asociate tumorilor în timpul progresiei cancerului”.
Revizuirea a fost condusă de Khandu Wadhonkar și Mirza S. Baig de la Mehta Family School of Biosciences and Biomedical Engineering, Indian Institute of Technology Indore, India.
Sistemul imunitar joacă un rol esențial în determinarea creșterii sau eliminării cancerelor. Dintre numeroasele celule imune întâlnite în tumori, macrofagele asociate tumorilor (TAMs) sunt deosebit de influente, având capacitatea de a ataca celulele canceroase sau, în anumite condiții, de a promova creșterea tumorii, de a suprima răspunsurile imune și de a facilita metastaza. Înțelegerea mecanismelor moleculare care controlează aceste comportamente opuse a devenit un obiectiv major al cercetării cancerului.
În această revizuire cuprinzătoare, autorii analizează modul în care proteinele adaptor reglează polarizarea macrofagelor în mediul tumoral. Spre deosebire de enzime, proteinele adaptor funcționează ca structuri moleculare care conectează receptorii activi de suprafață celulară la căile de semnalizare intracelulară, coordonând asamblarea complexelor de semnalizare care determină modul în care macrofagele răspund la mediul înconjurător. Prin integrarea acestor semnale, proteinele adaptor influențează dacă macrofagele adoptă fenotipuri anti-tumorale sau pro-tumorale.
Revizuirea subliniază numeroasele proteine adaptor implicate în acest proces, inclusiv STING, MyD88, DAP12, TRIF, Gab2, TIRAP, RIAM, LAMTOR1, proteinele familiei TRAF, CARD9, STAP, RACK1, TRIB1 și p62. Aceste molecule reglează căi de semnalizare majore precum NF-κB, PI3K-AKT, MAPK, JAK-STAT, mTOR și TBK1-IRF3, care formează împreună răspunsurile imune în cadrul mediului tumoral.
Un aspect important care reiese din revizuire este că proteinele adaptor au adesea funcții dependente de context. Anumite proteine adaptor, precum STING, MyD88, DAP12 și TRIF, pot promova activitatea imunitară anti-tumorală în unele condiții, în timp ce contribuie la fenotipuri de macrofage imunodepresive, favorabile tumorii în altele. Această plasticitate funcțională reflectă adaptabilitatea remarcabilă a macrofagelor în răspuns la semnalele schimbătoare pe parcursul progresiei cancerului.
Autorii descriu, de asemenea, cum anumite proteine adaptor promovează polarizarea macrofagelor favorabile tumorii. Molecule precum Gab2, TIRAP, LAMTOR1, proteinele familiei TRAF, CARD9, RACK1, TRIB1 și p62 activează rețele de semnalizare care amplifică programele inflamatorii favorabile creșterii tumorii, stimulează angiogeneza, suprima imunitatea anti-tumorală și facilitează invazia și metastaza cancerului. Aceste descoperiri ilustrează modul în care semnalizarea mediată de proteinele adaptor contribuie la comunicarea dinamică dintre celulele canceroase și celulele imune.
Peste rezumatul cunoștințelor biologice actuale, revizuirea discută oportunitățile terapeutice emergente. Deoarece proteinele adaptor ocupă poziții centrale în căile de semnalizare imunitară, acestea reprezintă ținte atractive pentru terapii concepute pentru a reprogrma macrofagele asociate tumorilor, în loc să le elimine. Abordările experimentale, inclusiv inhibitori de micromolecule, terapii pe bază de peptide, tehnologii de reducere a genelor și degradarea proteică țintită, sunt deja explorate în studii preclinice pentru a modifica selectiv semnalizarea mediată de proteinele adaptor.
Autorii subliniază, de asemenea, că rămân provocări importante înainte ca terapiile țintite pe proteinele adaptor să poată fi traduse în practică clinică. Multe proteine adaptor participă la multiple procese fiziologice, iar funcțiile lor variază adesea în funcție de tipul de țesut, stadiul tumorii și contextul imunitar. Cercetările viitoare vor necesita o caracterizare mai precisă a biologiei proteinelor adaptor, utilizând abordări precum transcriptomica la nivel de celulă unică și strategii de țintire moleculară foarte selective.
„În ansamblu, aceste proteine adaptor pot servi drept ținte terapeutice și diagnostice potențiale în cancer.”
Conform autorilor, o înțelegere mai profundă a semnalizării mediate de proteinele adaptor ar putea permite dezvoltarea unor terapii care reprogramează selectiv macrofagele spre activitate anti-tumorală, minimizând în același timp efectele nedorite asupra funcției imune normale. Astfel de strategii ar putea completa terapiile imune existente și ar putea ajuta la îmbunătățirea rezultatelor tratamentului în diverse tipuri de cancer.
În general, această revizuire evidențiază proteinele adaptor ca regulatori centrali ai plasticității macrofagelor în cadrul mediului tumoral. Prin integrarea diverselor căi de semnalizare care influențează comportamentul celulelor imune, aceste structuri moleculare reprezintă ținte terapeutice atractive pentru viitoarele imunoterapii împotriva cancerului, menite să modeleze mediul tumoral pentru a susține răspunsuri imune anti-tumorale mai eficiente.
