Un nou gel ar putea regenera smalțul dentar
Un gel dentar recent dezvoltat ar putea avea capacitatea de a reconstrui smalțul dentar deteriorat, oferind o abordare nouă pentru prevenirea cariilor și restaurarea dinților uzați.
Cercetătorii de la Școala de Farmacie și Departamentul de Inginerie Chimică și de Mediu al Universității din Nottingham au creat acest material pentru a imita procesele biologice prin care se formează smalțul în mod natural. Rezultatele studiului, publicate în Nature Communications, sugerează că gelul ar putea repara smalțul slăbit din cauza pierderii de minerale sau a eroziei, întări smalțul sănătos și ajuta la protejarea dinților împotriva deteriorării viitoare.
Gelul care recreează creșterea naturală a smalțului dentar poate fi aplicat rapid de către medici, folosind un proces similar cu cel folosit pentru tratamentele cu fluor. Spre deosebire de produsele convenționale pe bază de fluor, noul gel nu conține fluor. Este realizat din proteine concepute pentru a reproduce funcțiile esențiale ale proteinelor naturale implicate în dezvoltarea smalțului în timpul copilăriei.
După aplicarea gelului pe dinte, acesta formează un strat subțire, dar durabil, care pătrunde în suprafața dintelui și umple crăpăturile, porii și alte zone deteriorate. Acest strat acționează ca un cadru pentru reconstrucția structurii minerale a smalțului.
Materialul extrage ioni de calciu și fosfat din salivă și îi folosește pentru a ghida formarea controlată a noilor cristale minerale. Acest proces se numește mineralizare epitaxială. Pe scurt, noile cristale cresc în aliniere cu structura existentă a dintelui, permițându-le să se conecteze cu țesutul natural de dedesubt, în loc să formeze un strat separat, slab organizat.
Conform cercetătorilor, această creștere organizată ajută suprafața reparată să recupereze atât arhitectura microscopică, cât și proprietățile fizice ale smalțului sănătos.
Materialul ar putea fi de asemenea benefic pentru persoanele cu dentină expusă. Dentina este stratul mai moale de sub smalț, care poate deveni expus atunci când smalțul se uzează sau când gingiile se retrag. Dentina conține canale microscopice care duc spre nervii dintelui, iar expunerea poate provoca sensibilitate acută la căldură, frig, dulceață sau atingere.
Atunci când este aplicat pe dentina expusă, gelul poate crea un strat mineral asemănător smalțului peste suprafață. Aceasta ar putea ajuta la reducerea sensibilității dentare, creând în același timp o suprafață mai puternică pentru legătura cu restaurările dentare.
Pierderile de smalț sunt o problemă majoră care contribuie la cariile dentare și alte afecțiuni dentare, afectând aproape 50% din populația globală. Bolile dentare severe pot duce la durere, infecție și pierderea dinților. De asemenea, sănătatea orală precară a fost asociată cu condiții de sănătate mai largi, inclusiv diabet și boli cardiovasculare.
Smalțul este învelișul dur exterior care protejează dinții de presiune, schimbări de temperatură, acizi și uzură zilnică. Deși este cel mai dur țesut din corpul uman, smalțul nu conține celule vii și nu se poate repara singur odată ce a fost pierdut.
Produse existente, precum lacurile cu fluor și tratamentele de remineralizare, pot ajuta la întărirea smalțului rămas sau la reducerea simptomelor, dar nu pot înlocui eficient structura originală a smalțului. Cercetătorii din Nottingham afirmă că materialul lor ar putea oferi o opțiune mai restaurativă, încurajând creșterea mineralelor organizate care seamănă îndeaproape cu țesutul natural.
Dr. Abshar Hasan, autor principal al studiului, a declarat: „Smalțul dentar are o structură unică, care îi conferă proprietăți remarcabile ce protejează dinții pe parcursul vieții împotriva insultelor fizice, chimice și termice. Când materialul nostru este aplicat pe smalț demineralizat sau erodat, sau pe dentina expusă, materialul încurajează creșterea cristalelor într-un mod integrat și organizat, recuperând arhitectura smalțului sănătos natural. Am testat proprietățile mecanice ale acestor țesuturi regenerate în condiții care simulează „situații din viața reală”, precum periajul dinților, mestecarea și expunerea la alimente acide, și am constatat că smalțul regenerat se comportă la fel ca smalțul sănătos.”
Cercetătorii au testat materialul regenerat în condiții menite să reproducă stresurile pe care dinții le suportă în viața de zi cu zi. Acestea au inclus periajul repetat, forțele de mestecare și contactul cu alimente acide care pot dizolva treptat smalțul.
Rezultatele au arătat că țesutul restaurat a prezentat un comportament mecanic similar cu cel al smalțului natural sănătos, sugerând că ar putea fi suficient de durabil pentru utilizarea practică în stomatologie.
Profesorul Alvaro Mata, care a condus studiul, a declarat: „Suntem foarte încântați deoarece tehnologia a fost concepută având în minte atât clinicianul, cât și pacientul. Este sigură, poate fi aplicată rapid și ușor și este scalabilă. De asemenea, tehnologia este versatilă, ceea ce deschide oportunitatea de a fi transformată în mai multe tipuri de produse pentru a ajuta pacienții de toate vârstele care suferă de diverse probleme dentare asociate cu pierderea smalțului și dentinei expuse. Am început acest proces cu compania noastră de start-up Mintech-Bio și sperăm să avem un prim produs lansat până anul viitor; această inovație ar putea ajuta în curând pacienții din întreaga lume.”
Pentru că gelul poate fi aplicat rapid și produs la scară, cercetătorii cred că acesta ar putea fi integrat în diferite tipuri de produse dentare. Posibile aplicații ar putea include tratamente profesionale pentru eroziunea smalțului, produse pentru dinți sensibili și materiale concepute pentru a îmbunătăți durabilitatea umpluturilor sau a altor restaurări.
Ei au început să lucreze la comercializare prin intermediul companiei lor de start-up, Mintech-Bio, având ca scop dezvoltarea unui produs inițial pentru utilizare clinică.
