Unele băuturi cu cafeină sunt asociate cu o memorie mai slabă
Tipul de produs cu cafeină consumat este semnificativ, nu doar cantitatea.
O cercetare recentă publicată în Journal of Education and Health Promotion a analizat legătura dintre produsele care conțin cafeină și performanța memoriei, anxietatea și stresul în rândul studenților universitari din Iordania.
Cafeina este cel mai consumat compus psihoactiv la nivel mondial, regăsindu-se în mod natural în cafea, ceai și cacao, dar și adăugată în băuturi energizante, băuturi răcoritoare și suplimente alimentare. Acțiunea sa stimulantă asupra sistemului nervos central se produce în principal prin antagonizarea receptorilor de adenozină, ceea ce crește activitatea neuronală și eliberarea de dopamină, norepinefrină și acetilcolină. Aceste modificări neurochimice duc la o alertă crescută, oboseală redusă și schimbări în starea de spirit și procesele cognitive.
Studenții universitari sunt consumatori frecvenți de cafeină, utilizând-o în principal pentru a compensa privarea de somn, a menține concentrarea și a îmbunătăți performanțele cognitive. Peste 90% dintre studenți raportează un consum regulat, mulți depășind aportul zilnic recomandat de 400 mg pentru adulți. Deși un consum moderat de cafeină poate îmbunătăți atenția și vigilența, efectele sale asupra memoriei rămân neclare.
Cafeina influențează de asemenea sănătatea psihologică, în special anxietatea și stresul. Prin activarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale, aceasta crește nivelurile de cortizol și catecolamine, sporind astfel excitabilitatea fiziologică. La persoanele sensibile, un consum ridicat de cafeină poate agrava simptome precum neliniștea, palpitațiile și nervozitatea. Diferențele genetice în metabolismul cafeinei și sensibilitatea receptorilor de adenozină contribuie la variabilitatea individuală în răspunsul la aceasta.
Stresul este frecvent întâlnit în rândul studenților universitari și afectează negativ sănătatea mentală, performanțele academice și comportamentele de viață. Presiunea academică și socială îi determină adesea pe studenți să consume cafeină ca mecanism de coping; totuși, consumul excesiv poate crește stresul perceput, reduce calitatea somnului și afecta reglarea emoțională.
Relația dintre consumul de cafeină, memorie și sănătatea psihologică este complexă, cu dovezi inconsistente, în special în rândul studenților universitari. Majoritatea cercetărilor existente sunt centrate pe Occident, limitând astfel înțelegerea diferențelor regionale.
Un studiu transversal a evaluat asocierea dintre consumul de cafeină din băuturi, ciocolată și medicamente și nivelurile de memorie, anxietate și stres în rândul studenților universitari. Studiul a fost realizat la Universitatea Privată Applied Science, Amman, Iordania, între aprilie și iunie 2025.
Studenții de la diverse facultăți au fost invitați să participe. Din cei peste 300 de respondenți inițiali, 204 studenți au fost incluși în studiu, după interviuri față în față de 15–25 de minute. Chestionarul a inclus o evaluare a consumului de cafeină, Scara de Depresie, Anxietate și Stres-21 (DASS-21) și Chestionarul Multifactorial de Memorie (MMQ).
DASS-21, validat în limba arabă, a evaluat depresia, anxietatea și stresul pe categorii variind de la normal la extrem de sever. Anxietatea captează simptomele de excitație autonomă, situațională și de panică, în timp ce stresul reflectă tensiunea, iritabilitatea și dificultatea de relaxare, utilizând 21 de itemi evaluați pe o scară Likert de 4 puncte (0–3).
Consumului de cafeină a fost evaluat folosind un chestionar adaptat din studii regionale, capturând consumul din băuturi, ciocolată și medicamente. Interviurile au folosit mărci locale și dimensiuni standardizate ale porțiilor, cu frecvență și categorii de dimensiune adaptate obiceiurilor jordaniene. Aportul zilnic de cafeină (mg/zi) a fost estimat folosind datele Departamentului de Agricultură din Statele Unite (USDA), informațiile furnizorilor și etichetele produselor.
Studiul a inclus 204 studenți, cu o distribuție egală de gen. Puțin peste jumătate erau înscriși în programe legate de sănătate. Majoritatea studenților locuiau cu familiile, nu aveau condiții cronice de sănătate sau istoric chirurgical și se identificau ca nefumători. Toți anii academici erau reprezentați, cu cea mai mare grupare în anul doi. Peste jumătate dintre studenți raportau un venit lunar între 50 și 150 de dolari, iar nivelurile de activitate fizică erau în general scăzute până la ușoare.
Cel mai comun tip de disconfort psihologic raportat a fost nivelul ușor, având 38,2% dintre respondenți care au raportat astfel de simptome. Aproape patru din zece au raportat depresie ușoară, iar peste un sfert au experimentat anxietate moderată. Doar o minoritate a arătat stres sever sau extrem de sever. În ceea ce privește memoria, 86,3% au exprimat satisfacție medie, majoritatea studenților demonstrând o capacitate medie de memorie, iar o minoritate având scoruri peste sau sub medie.
Ciocolata cu caramel sau umplută cu nuci a fost cel mai consumat articol, raportat de 54,9% dintre studenți, urmată de cafeaua arabă (40,2%) și ceaiul roșu (35,8%). Ciocolata cu lapte a fost de asemenea populară, consumată de obicei o dată sau de două ori pe zi. Ciocolata neagră a fost mai puțin comună, în timp ce cafeaua americană și ceaiul verde erau mai puțin populare, iar cafeaua decafeinizată era rar aleasă.
Scorurile DASS generale, reprezentând simptomele de depresie, anxietate și stres, au arătat corelații pozitive cu consumul de ciocolată neagră, cafea americană/instant, cafea decafeinizată și ceai roșu, indicând că aceste produse erau legate de scoruri mai mari de disconfort psihologic.
Capacitatea de memorie a fost asociată negativ cu un consum mai mare de cafea americană, cafea arabă și băuturi răcoritoare. Este demn de menționat că utilizarea raportată a strategiilor de memorie a fost corelată pozitiv cu consumul de ciocolată cu caramel/nuci și ceai verde, sugerând că aceste produse erau asociate cu o utilizare mai mare a strategiilor de memorie, mai degrabă decât cu o îmbunătățire a memoriei în sine.
Autorii subliniază că ciocolata și ceaiul verde conțin și compuși bioactivi precum flavanoidele din cacao și L-theanina, care ar fi putut contribui la aceste asociații pe lângă cafeină.
Aceste descoperiri evidențiază relațiile complexe dintre cafeină, consumul de ciocolată și bunăstarea psihologică a studenților.
Studiul a constatat că consumul de cafeină este foarte răspândit în rândul studenților universitari și variază în funcție de tipul de produs. Anumite produse, precum cafeaua americană, cafeaua arabă și ciocolata neagră, au fost asociate cu scoruri mai mari de disconfort psihologic și performanțe reduse ale memoriei, în timp
