Obiceiuri de pe rețelele sociale asociate cu materialismul
O revizuire cuprinzătoare realizată pe un eșantion de peste 28.000 de participanți sugerează că utilizarea rețelelor sociale nu este uniformă, iar angajamentul problematic și centrat pe consum are cele mai puternice legături cu valorile materialiste, evidențiind totodată rolul potențial al culturii și al alfabetizării media.
Un studiu recent publicat în Humanities and Social Sciences Communications a descoperit că utilizarea crescută a rețelelor sociale este asociată cu niveluri mai ridicate de materialism, fiind observate asocieri mai puternice în cazul utilizării problematice și centrate pe consum.
Materialismul se referă la „un set de valori care subliniază importanța posesiunilor și a achiziției de bunuri materiale în atingerea rezultatelor dorite”. Acesta se manifestă adesea prin consumul ostentativ.
Materialismul se caracterizează prin trei aspecte: posesiunile măsoară succesul, posesiunile sunt centrale în viață, iar achiziția de posesiuni aduce fericire și satisfacție în viață.
Aspectele negative ale materialismului sunt bine cunoscute, incluzând o satisfacție mai scăzută a vieții și o autoevaluare deficitară, consumul compulsiv și un risc mai mare de a ceda la comportamente riscante, cum ar fi jocurile de noroc. Alte studii au descris trăsăturile materialiste ca incluzând invidia, zgârcenia, posesivitatea și tendințele de acumulare, precum și obiective precum succesul financiar, celebritatea și imaginea.
Mai mult, materialismul este legat de starea de spirit negativă, încrederea redusă și bunăstarea în relații, precum și efecte adverse asupra interacțiunilor sociale și de mediu.
Numeroase cercetări s-au concentrat pe identificarea factorilor care contribuie la valorile materialiste, inclusiv rolul mass-media. În prezent, aproximativ 5,4 miliarde de oameni utilizează rețele sociale, ceea ce reprezintă două din trei persoane la nivel mondial.
S-au ridicat îngrijorări că utilizarea tot mai mare a rețelelor sociale în ultimele decenii este legată de creșterea viziunilor materialiste printre utilizatori. Acest lucru este conform teoriei cultivării din psihologie, care afirmă că „expunerea prelungită la mass-media poate modela atitudinile, convingerile și valorile utilizatorilor în timp.”
Postările utilizatorilor materialiști de pe rețelele sociale sunt adesea foarte orientate vizual și se concentrează pe modă, bogăție și lux. Autorii sugerează că aceste indicii pot activa și întări valorile materialiste în timp. Caracteristicile unice ale rețelelor sociale ar putea explica impactul lor puternic comparativ cu mass-media convențională.
Aceste caracteristici includ natura interactivă și generată de utilizatori a postărilor, cu potențialul pentru comparații sociale care sunt extrem de vizibile și ușor de măsurat datorită feedback-ului social cuantificabil sub formă de comentarii și aprecieri.
Algoritmii rețelelor sociale pot prioritiza conținut similar pe baza angajamentului anterior, întărind astfel efectul de consolidare. În plus, pot exista efecte reciproce, utilizatorii materialiști fiind mai predispuși să interacționeze cu rețelele sociale pentru a obține validare externă, un aspect esențial al materialismului.
Literatura anterioară care a examinat relația dintre utilizarea rețelelor sociale și materialism a prezentat rezultate mixte, dimensiunile efectului variind de la mici la relativ puternice. Acest lucru ar putea fi cauzat de faptul că materialismul a fost adesea tratat ca unul dintre multiplele rezultate.
Studiul actual cuprinde o revizuire sistematică și o meta-analiză la trei niveluri care urmărește să sintetizeze datele disponibile, identificând potențiali moderatori precum vârsta, platforma sau utilizarea. Analiza a avut scopul de a oferi o estimare cuprinzătoare a asociației generale și de a identifica factorii care pot explica diferențele dintre studii, oferind astfel dovezi de bază pentru cercetări ulterioare și pentru a contura intervenții preventive și adaptative.
Cercetătorii au realizat o revizuire sistematică și o meta-analiză la trei niveluri a 55 de studii publicate care examinează asocierea dintre utilizarea rețelelor sociale și materialism. Revizuirea a combinat datele din multiple studii pentru a estima relația generală, ținând cont de diferențele dintre studii.
Studiile au provenit din mai multe țări de pe trei continente, având un număr total de 28.531 de participanți.
Cercetătorii au examinat și factorii care ar putea influența puterea asociației, inclusiv vârsta participanților, sexul, tipul de utilizare, nivelurile de venit ale țărilor, măsurile de materialism și designul studiului. Autorii sugerează că tipul de utilizare poate modera relația cu materialismul.
Astfel, au stratificat utilizarea rețelelor sociale în patru categorii:
- Utilizarea generală a rețelelor sociale
- Utilizarea problematică a rețelelor sociale
- Influencerii de pe rețelele sociale
- Utilizarea rețelelor sociale centrate pe consum – citind conținut legat de mărci sau postând posesiuni personale
În general, utilizarea mai frecventă a rețelelor sociale a fost moderat asociată cu un materialism mai ridicat, deși cauzalitatea rămâne de stabilit. Vârsta, venitul țării și sexul nu au avut rol de moderare.
Asocierea a fost în general mai puternică pentru utilizarea rețelelor sociale centrate pe consum și utilizarea problematică a rețelelor sociale comparativ cu utilizarea generală a rețelelor sociale. Autorii sugerează că utilizarea generală a rețelelor sociale expune oamenii la un amestec larg de conținut, în timp ce utilizarea centrată pe consum poate implica expunerea repetată la mesaje materialiste, ceea ce poate explica asocierea mai puternică.
În plus, utilizarea rețelelor sociale centrate pe consum poate implica o expunere frecventă la conținut care întărește valorile materialiste, explicând astfel asocierea.
Utilizarea problematică a rețelelor sociale implică angajamente adictive, compulsive sau excesive cu conținutul. Autorii sugerează că acest lucru ar putea duce la o expunere mai frecventă și mai imersivă în timp. Acești utilizatori sunt, de asemenea, mai predispuși să se angajeze în comparații sociale. Aceste atribute, luate împreună, pot face ca indicii materialiști să pară mai relevanți și naturali.
Cercetătorii avertizează că dimensiunile diferite ale efectelor observate în funcție de tipurile de utilizare a rețelelor sociale ar putea semnala asocieri mai puțin robuste, care necesită cercetări suplimentare.
În ceea ce privește factorii culturali, în culturile mai individualiste, asocierea cu materialismul s-a slăbit. Acest lucru ar putea reflecta o mai slabă dependență de normele sociale și standardele de succes și valoare, favorizând materialismul în detrimentul obiectivelor și standardelor personale.
Cercetătorii au examinat, de asemenea, dacă Scala Valorilor Materialiste (MVS), una dintre cele mai utilizate măsuri ale materialismului, a influențat rezultatele. Atât MVS-original, cât și MVS-alte versiuni au arătat
