Studiul leagă somnul de calitate de performanțele academice mai bune
Un studiu publicat în Journal of Political Economy, una dintre cele mai prestigioase reviste de economie, oferă prima dovadă cauzală că îmbunătățirea somnului poate îmbunătăți direct performanțele academice.
În cadrul unui experiment de amploare care a implicat peste 1.100 de studenți universitari din Statele Unite, cercetătorii Osea Giuntella, Silvia Saccardo și Sally Sadoff au testat dacă stimulentele financiare mici ar putea ajuta studenții să dezvolte obiceiuri mai bune de somn și dacă aceste obiceiuri ar conduce la note mai mari.
Studenții erau sever privați de somn, dormind în medie doar 6,6 ore pe noapte. Doar 43% dintre ei respectau minimul recomandat de șapte ore pe nopțile de lucru. Mai mult de 85% dintre participanți nu reușeau să obțină șapte ore de somn în cel puțin o noapte de școală pe săptămână. Aproape jumătate dintre studenți mergeau la culcare după ora 1:00 a.m., iar unul din patru după ora 2:00 a.m.
Studiul a avut un design ambițios, care a combinat urmărirea obiectivă a somnului prin intermediul Fitbit-urilor cu o aplicație personalizată care oferea memento-uri pentru ora de culcare, feedback în timp real și plăți digitale imediate. Această aplicație a permis cercetătorilor să monitorizeze angajamentul, comportamentul de sincronizare și să testeze cum diferite combinații de indicii, feedback și stimulente influențează atât somnul pe termen scurt, cât și obiceiurile pe termen lung.
De asemenea, participanții au completat sondaje săptămânale privind utilizarea timpului, sănătatea mentală și performanța cognitivă, inclusiv teste de creativitate și rezolvare de probleme cantitative. Această bază de date bogată a permis cercetătorilor să identifice modul în care modificările în modelele de somn au afectat rutinele zilnice ale studenților, stresul și productivitatea academică.
„Acesta a fost unul dintre cele mai cuprinzătoare experimente de teren comportamentale efectuate vreodată asupra somnului”, a declarat Giuntella. „Prin integrarea tehnologiei portabile, stimulentelor în timp real și măsurilor psihologice, am putut observa atât formarea obiceiurilor de somn, cât și impactul acestora asupra educației.”
Proiectul se bazează pe activitatea inițiativei Behavioral Economics Design Initiative (BEDI) și a Pittsburgh Experimental Economics Laboratory (PEEL) de la Universitatea din Pittsburgh, două centre de cercetare care aduc perspective comportamentale și metode experimentale în fața provocărilor reale din domeniul sănătății, educației și tehnologiei.
Participanții au fost repartizați aleatoriu pentru a primi memento-uri personalizate pentru ora de culcare, feedback de dimineață și recompense în bani mici (aproximativ 4,75 dolari pe noapte) pentru atingerea unui obiectiv de somn de șapte ore, verificat prin intermediul trackerelor Fitbit.
Intervenția a crescut numărul de nopți cu șapte sau mai multe ore de somn cu 26% (aproximativ 19 minute suplimentare de somn în nopțile de lucru), cu câștiguri mai mici, dar de durată, de aproximativ 8 minute pe noapte chiar și după încheierea stimulentelor.
Studenții din grupul care a beneficiat de stimulente au obținut, de asemenea, cu 0,075–0,089 puncte mai mult în medie în acel semestru, ceea ce reprezintă o îmbunătățire de 0,10–0,11 deviații standard, echivalentă cu aproximativ dublarea impactului programelor tradiționale de stimulente financiare, dar la costuri de sub un sfert.
În special, efectele asupra somnului și performanței academice au fost cele mai pronunțate în rândul studenților din primul an, o populație care se află brusc în afara controlului părinților și, pentru prima dată, responsabilă pentru gestionarea timpului propriu. Beneficiile au fost cele mai puternice în cursurile STEM și, în special, în cursurile care se desfășurau în jurul prânzului, sugerând că studenții odihniți performează mai bine în cele mai solicitante contexte cognitive.
Programul a ajutat studenții să construiască programe de somn mai regulate și să reducă timpul petrecut pe ecrane seara, inclusiv timpul dedicat vizionării videoclipurilor sau navigării pe internet. Timpul total de studiu a rămas neschimbat, dar studenții și-au mutat o parte din studiu de seară spre dimineață.
Intervenția nu a modificat semnificativ activitatea fizică medie sau scorurile de sănătate mentală de la sfârșitul semestrului, dar participanții au raportat că se simțeau mai capabili să facă față stresului în perioada tratamentului. Acest lucru este în concordanță cu îmbunătățirea calității și regularității somnului.
„Rezultatele noastre arată că ajutarea studenților să doarmă mai mult – și să doarmă mai bine – poate crește performanța academică la fel de eficient ca intervențiile academice tradiționale, dar la o fracțiune din cost”, a declarat Giuntella.
