Consumul de fructe de mare la micul dejun, evidențiat într-un studiu pe 6.000 de adulți
O cercetare recentă a urmărit momentul în care aproape 6.000 de adulți japonezi consumă fructe de mare și acizi grași omega-3 pentru a investiga dacă ora la care mâncăm ar putea fi legată de ritmul nostru intern.
Studiul, intitulat „Asociația între momentul consumului de fructe de mare, EPA, DHA și tiparul de somn: un studiu transversal”, a fost publicat în Journal of Nutritional Science and Vitaminology. Aceasta a analizat corelația între momentul consumului de fructe de mare și tiparele de somn, inclusiv cronotipul și jetlagul social, folosind date alimentare și de somn de la un eșantion mare de adulți.
Acizii grași omega-3 joacă un rol important în reglarea somnului. Tiparele de somn umane sunt influențate de cronotipuri individuale, cum ar fi preferințele matinale sau de seară, și pot fi perturbate de jetlagul social, care reprezintă nealinierea între programul de somn în zilele lucrătoare și cele de odihnă. Fructele de mare, în special cele bogate în acizi grași omega-3, cum ar fi acidul eicosapentaenoic (EPA) și acidul docosahexaenoic (DHA), au fost asociate cu efecte benefice asupra somnului.
EPA și DHA sunt acizi grași cu lanț lung cunoscuți pentru influența lor asupra funcției neuronale și a proceselor legate de somn. Dovezile din studiile pe animale sugerează că acești acizi grași polinesaturați pot influența sincronizarea ceasurilor periferice ale țesuturilor, ceea ce sugerează că momentul consumului lor ar putea fi relevant pentru reglarea circadiană, deși dovezile directe la oameni rămân limitate.
Deși momentul consumului de nutrienți poate juca un rol important în reglarea proceselor biologice legate de ritmul circadian și ciclul somn-veghe, majoritatea cercetărilor umane s-au concentrat pe consumul total zilnic, nu pe momentul consumului acestor nutrienți. Aceasta lasă o lacună importantă în înțelegerea dacă momentul consumului de omega-3 este asociat cu tiparele de somn și alinierea cronotipurilor. Explorarea acestei relații ar putea ajuta la informarea viitoarelor cercetări dietetice destinate sprijinirii sănătății somnului.
Pentru a evalua cum momentul consumului de fructe de mare (EPA și DHA) se corelează cu tiparele de somn, studiul a analizat date din viața reală de la 5.975 de adulți japonezi cu vârste între 18 și 75 de ani. Cohorta japoneză a inclus 64,9% femei.
Datele alimentare au fost colectate folosind Asken, o aplicație mobilă de sănătate și jurnal alimentar care a permis participanților să înregistreze conținutul și momentul meselor și gustărilor. Această abordare a permis cercetătorilor să estimeze consumul mediu de fructe de mare, EPA și DHA pe patru categorii de mese: mic dejun, prânz, cină și gustări. Studiul nu a înregistrat ora exactă la care au fost consumate alimentele.
Caracteristicile somnului au fost evaluate folosind metrici bazate pe Chestionarul de Cronotip din Munchen (MCTQ), un instrument validat pentru evaluarea tiparelor de somn. Cronotipul a fost determinat prin calcularea punctului median de somn în zilele libere și ajustarea pentru datoria de somn acumulată în zilele lucrătoare pentru a poziționa fiecare participant pe spectrul dimineții-seara.
Jetlagul social, o măsură a nealiniamentului între ceasurile biologice și sociale, a fost cuantificat ca diferența în momentul somnului între zilele lucrătoare și zilele libere. Pentru a examina relațiile dintre momentul consumului de nutrienți și rezultatele somnului, cercetătorii au folosit Ecuații de Estimare Generalizate (GEE). Măsurile de consum au fost împărțite în grupuri cu consum mai mare și mai mic folosind mediana, mai degrabă decât fiind analizate în quartile.
Analiza a arătat că consumul zilnic total și momentul în care au fost consumate fructele de mare, EPA și DHA, erau asociate diferit cu cronotipul și jetlagul social. Persoanele cu un consum zilnic total mai ridicat prezentau o tendință mai puternică spre un cronotip matinal și, în general, experimentau un jetlag social mai mic.
Persoanele cu un consum mai mare de fructe de mare, EPA sau DHA la micul dejun aveau un punct median de somn ajustat cu aproximativ 19 până la 21 de minute mai devreme decât cei cu un consum mai mic la micul dejun, indicând o tendință spre dimineață. În plus, un consum mai mare la micul dejun a fost asociat cu aproximativ 5 până la 6 minute mai puțin jetlag social.
Momentul mesei a arătat asociații distincte: consumul de fructe de mare și acizi grași omega-3 la micul dejun a avut cea mai puternică asociere cu fazele de somn mai timpurii și cu un jetlag social mai mic, în timp ce consumul la prânz a arătat o asociere mai mică. Consumul de fructe de mare la cină nu a fost asociat semnificativ cu cronotipul, deși un consum mai mare de fructe de mare la cină a fost asociat cu un jetlag social ușor mai mic. În contrast, un consum mai mare de EPA și DHA din gustări a fost asociat cu un cronotip mai târziu și cu un jetlag social mai mare. Autorii au avertizat că aceasta ar putea reflecta modele mai largi de gustări în rândul persoanelor cu cronotipuri mai târzii, mai degrabă decât un efect advers al EPA sau DHA în sine.
Aceste rezultate sugerează un mecanism potențial prin care consumul de acizi grași omega-3 cu lanț lung mai devreme în zi ar putea fi asociat cu reglarea circadiană, implicând posibil ceasurile periferice ale țesuturilor și alte căi legate de somn. Totuși, aceste mecanisme se bazează în mare parte pe dovezi anterioare provenite din studii pe animale și rămân speculative la oameni. Întrucât acesta a fost un studiu observațional transversal, constatările stabilesc corelație, nu cauzalitate.
Direcția relației rămâne, de asemenea, incertă. Consumul mai devreme de fructe de mare ar putea influența momentul somnului, dar persoanele cu un cronotip matinal ar putea fi mai predispuse să consume fructe de mare la micul dejun sau la prânz. Consumul alimentar a fost auto-raportat, iar momentul exact al meselor, regularitatea meselor și consumul de cafea nu au fost disponibile pentru ajustare. Participanții erau, de asemenea, utilizatori ai unei aplicații de urmărire a alimentelor, ceea ce poate limita generalizabilitatea constatărilor pentru populația generală.
Studiul subliniază că atât cantitatea, cât și momentul consumului de fructe de mare, EPA și DHA sunt semnificativ asociate cu tiparele de somn și alinierea circadiană la adulții japonezi. Consumul acestor nutrienți mai devreme în zi, în special la micul dejun, a fost asociat cel mai puternic cu un cronotip matinal și cu niveluri mai scăzute de jetlag social, în timp ce consumul la cină a arătat puțină asociere cu cronotipul, iar consumul de EPA și DHA din gustări a fost asociat cu un moment de somn mai târziu și cu un jetlag social mai mare. Aceste rezultate sugerează că nu doar cantitatea, ci și momentul consumului
