Asocierea dintre PM2.5 și ADHD a fost confirmată prin analizarea altor explicații
Două decenii de date naționale dezvăluie modele contrastante în ceea ce privește rezultatele nașterii, diabetul și ADHD-ul în copilărie, în timp ce cercetătorii investighează dacă efectele asupra sănătății asociate cu poluarea aerului persistă, chiar și în condițiile în care nivelurile de PM2.5 din SUA scad.
Un studiu recent publicat în revista Scientific Reports a analizat modul în care expunerea anuală și pe termen lung la poluarea aeriană cu particule fine (PM2.5) este legată de diverse rezultate pentru sănătate, inclusiv rezultatele nașterii, prevalența diabetului și ADHD-ul copilăriei, utilizând date la nivel de județ din SUA pe parcursul a două decenii. Studiul a evaluat, de asemenea, puterea acestor asocieri după ajustarea pentru tendințele temporale, factorii socioeconomici și demografici, precum și dependența spațială.
PM2.5 constă din particule aflate în suspensie în aer cu diametre ≤2.5 micrometri. Deși concentrațiile de PM2.5 din Statele Unite au scăzut cu aproape 50% din 2000, mai multe afecțiuni de sănătate legate de poluarea aerului, inclusiv diabetul și tulburările neurodezvoltării copilăriei, nu au cunoscut îmbunătățiri corespunzătoare.
Poluarea aerului rămâne un risc semnificativ pentru sănătate. Evaluarea dacă diferențele regionale pe termen lung în expunere continuă să fie asociate cu variațiile geografice în rezultatele de sănătate este esențială, mai ales în condițiile în care nivelurile medii de poluare scad. Acest aspect este deosebit de relevant pentru rezultatele de dezvoltare și neurocomportamentale, unde expunerile de mediu pot avea efecte durabile.
Expunerea la poluare în primele etape ale vieții poate afecta atât sănătatea imediată, cât și pe cea pe termen lung a copiilor. Efectele adverse pot începe prenatal, deoarece PM2.5 conține metale și compuși reactivi care pot induce stres oxidativ, inflamație și perturbări ale funcției placentare. De asemenea, expunerea prenatală la poluare a fost asociată cu greutatea mică la naștere, schimbări epigenetice și afectarea creșterii fetale și a neurodezvoltării. Stresul prenatal poate influența și dezvoltarea fetală prin creșterea semnalizării glucocorticoidului, care a fost asociată cu tulburări cardiovasculare, psihiatrice și neurodezvoltare ulterioare.
ADHD-ul afectează aproximativ 10% dintre copiii din SUA și este legat de expunerea la PM2.5 în primele etape ale vieții, în timp ce greutatea mică la naștere a fost asociată separat cu simptomele ADHD ulterioare. Expunerea la PM2.5 în primele etape ale vieții este, de asemenea, asociată cu deficite în atenție și memorie de lucru. Deși studiile la nivel individual arată o relație între poluarea aerului și ADHD, impactul diferențelor regionale pe termen lung în poluarea aerului asupra variației geografice a prevalenței ADHD rămâne slab înțeles. Având în vedere variabilitatea regională și factorii socioeconomici și demografici de confuzie, sunt necesare analize la nivel de populație pentru a aborda această lacună.
Concentrațiile anuale de PM2.5 au fost estimate din date globale derivate din satelit care au inclus recuperări ale adâncimii optice a aerosolilor, modelare a transportului chimic și măsurători la sol. Aceste valori au fost agregate la nivel de județ folosind medii ponderate în funcție de populație pentru fiecare județ din SUA, începând din 2000.
Datele referitoare la rezultatele nașterii au fost obținute din baza de date naționale de natalitate, cu număr de greutate la naștere pe județ descărcat pentru perioada 2007–2024. Principala bază de date longitudinală a acoperit perioada 2007–2020 în 576 de județe, în timp ce analizele care au inclus variabile socioeconomice și demografice anuale au fost restricționate la perioada 2010–2019. Greutatea mică la naștere a fost definită ca fiind mai mică de 2500 de grame. Combinând aceste date cu cele de PM2.5 pe județ și an a rezultat o bază de date longitudinală cu 7.658 de observații județene-anuale, provenind în principal din județe cu un număr mai mare de nașteri.
Pentru diabet, estimările anuale de prevalență ajustate pe vârstnici au fost obținute din Sistemul de Supraveghere a Diabetului din Statele Unite (USDSS), întreținut de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor. Prevalența ADHD-ului a fost estimată la nivel județean folosind estimarea zonelor mici a datelor din Studiul Național al Sănătății Copiilor (NSCH) pentru copii cu vârste între 5 și 17 ani. Informațiile socioeconomice și demografice au fost obținute din Recensământul Comunității Americane (ACS) și au fost combinate cu datele de sănătate și PM2.5 la nivel județean și anual.
Analiza la nivel județean a arătat că greutatea mică la naștere a fost, în medie, de aproximativ 8.2% în județele raportate, în timp ce prevalența diabetului și ADHD-ului în copilărie a prezentat o variație geografică semnificativă în întreaga Statele Unite. În modelele care au examinat expunerea anuală la PM2.5 și rezultatele privind sănătatea din perioada 2010–2019, asocierea dintre PM2.5 și greutatea mică la naștere a fost pozitivă, dar nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic. După ajustarea pentru variabilele socioeconomice și demografice, asocierea a fost și mai redusă, oferind puține dovezi ale unei asocieri independente în cadrul județului.
În ceea ce privește prevalența diabetului, modelele inițiale de efecte fixe au arătat o asociere negativă modestă cu PM2.5, care a rămas modestă în modelele ajustate pentru variabilele socioeconomice și demografice anuale. Cu toate acestea, modelul de întârziere aparent a devenit substanțial atenuat și neregulat după luarea în considerare a tendințelor temporale specifice județului. Analizele întârziate fără tendințe temporale specifice județului au arătat că asocierea temporală s-a diminuat și, în cele din urmă, a devenit pozitivă după aproximativ 7 ani, dar acest model a fost sensibil la diferențele în tendințele pe termen lung între județe, mai degrabă decât indicând o relație întârziată consistentă.
În cazul prevalenței ADHD-ului în copilărie, modelele transversale au corelat estimările prevalenței ADHD la nivel județean din perioada 2016–2018 cu expunerea medie la PM2.5 din perioada 2005–2015 în 3.106 județe. În modelele neajustate, o creștere de 1 µg/m3 în PM2.5 a fost asociată cu o creștere a prevalenței ADHD de 0.523 puncte procentuale. După ajustarea pentru venitul mediu al gospodăriilor, vârsta medie, nivelul de educație și efectele fixe la nivel de stat, această asociere a fost atenuată cu aproximativ 42%, dar a rămas statistic semnificativă la 0.301 puncte procentuale pentru fiecare 1 µg/m3. Asocierea a persistat și după excluderea județelor din extremele de 1% în ceea ce privește expunerea la PM2.5
