Un nou cadru analizează legătura dintre sănătatea psihologică și cea cardiovasculară
Bolile cardiovasculare (CVD) rămân principala cauză de deces la nivel mondial, în timp ce povara globală a tulburărilor mentale continuă să crească.
Depresia și anxietatea sunt asociate cu infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă și mortalitatea cardiovasculară, iar pacienții cu CVD se confruntă cu un risc mai mare de comorbiditate cu tulburări mentale. În ciuda acestei relații bidirecționale, majoritatea studiilor au examinat boli sau mecanisme izolate, lăsând o imagine fragmentată a modului în care comunică creierul și inima.
Pentru a aborda aceste provocări, este necesară o cercetare aprofundată asupra mecanismelor integrate, biomarkerilor și intervențiilor care leagă starea psihologică de sănătatea cardiovasculară. O revizuire recentă, condusă de cercetători de la West China Hospital și West China Second University Hospital, ambele din cadrul Universității Sichuan, Chengdu, China, a fost publicată în 2026 în Precision Clinical Medicine.
Articolul sintetizează dovezi din studii epidemiologice, neuroendocrine, autonome, imunologice și moleculare pentru a construi cadrul rețelei de interacțiune psihocardiovasculară (PCIN). Acesta evidențiază modul în care factorii psihologici pot influența funcția cardiovasculară prin căi comune și propune strategii de evaluare și tratament informate de axa creier-inimă.
Revizuirea detaliază șase mecanisme la nivel de sistem: dezechilibrul axei hipotalamo-pituitare-adrenale (HPA), dezechilibrul sistemului nervos autonom (ANS), inflamația cronică, activarea trombocitelor, comportamentele nesănătoase și tulburările de somn/circadiane. Aceste procese pot crește nivelul cortizolului, schimba echilibrul simpatic-parasimpatic, crește interleukina-6 (IL-6) și factorul de necroză tumorală-alfa (TNF-α), promovează tromboza și agravează aderența la stilul de viață și tratament.
La nivel molecular, autorii se concentrează pe cinci căi. Semnalizarea BDNF este protectoare atunci când BDNF matur activează receptorul de kinază tropomiozină B (TrkB), dar pro-BDNF poate provoca leziuni prin receptorul neurotrofinic p75 (p75NTR). Semnalizarea PROK/PKR arată efecte specifice receptorilor: PKR1 este adesea cardioprotector, în timp ce PKR2 poate conduce la hipertrofie și scurgeri vasculare. Ramurile MAPK, inclusiv kinasele reglate de semnale extracelulare (ERK), kinaza N-terminală c-Jun (JNK) și p38, leagă stresul și inflamația de depresie, fibroză cardiacă și remodelare.
Semnalizarea 5-hidroxitriptaminei (5-HT)/receptorului 5-HT2A (5-HT2A-R) influențează agregarea trombocitelor, vasoconstricția și inflamația. Activarea inflamozomului NOD-like receptor protein 3 (NLRP3) leagă stresul, interleukina-1β (IL-1β), interleukina-18 (IL-18) și pyroptoză de tulburările mentale și CVD. Autorii subliniază că aceste căi nu sunt izolate, ci formează o rețea interconectată în care semnalele neurotrofice, peptidergice, kinazice, monoaminergice și inflamatorii converg, ajutând la explicarea motivului pentru care condițiile mentale și cardiovasculare coexistă frecvent și de ce tratamentele cu țintă unică pot avea efecte limitate.
Autorii afirmă că PCIN este mai mult decât o nouă etichetă pentru axa creier-inimă, fiind o modalitate practică de a conecta fenotipurile psihosociale cu semnalele moleculare măsurabile, de la BDNF și 5-HT la NLRP3. În opinia lor, cea mai imediată oportunitate este integrarea evaluării sănătății mintale în îngrijirea cardiovasculară de rutină, în special pentru pacienții cu depresie, anxietate sau stres cronic.
Pe termen lung, este necesară desfășurarea unor studii riguroase pentru a testa dacă terapiile țintite pe căi pot oferi beneficii duale atât pentru sănătatea mentală, cât și pentru cea cardiovasculară, fără efecte secundare inacceptabile. Din punct de vedere clinic, cadrul PCIN susține evaluarea riscurilor integrate care combină datele psihologice, moleculare, genetice și fiziologice.
Screeningul sănătății mintale și intervenții precum terapia cognitiv-comportamentală (CBT) și reducerea stresului bazată pe mindfulness (MBSR) ar putea deveni parte a gestionării cardiovasculare. Strategiile farmacologice includ inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRIs), antagoniști ai receptorului 5-HT2A-R, inhibitori NLRP3 cu penetrare în sistemul nervos central (CNS) și agonisti TrkB precum 7,8-dihidroxi flavonă. Terapia genică BDNF mediată de virusuri asociate adeno (AAV) și platformele de livrare a exozomilor rămân experimentale, dar promițătoare. Autorii solicită desfășurarea unor studii multiomice, studii controlate randomizate pe termen lung și prevenție individualizată bazată pe axa creier-inimă.
