Tinerii care utilizează AI pentru întrebări legate de sănătate pot prezenta simptome de anxietate și depresie
Tinerii adulți care folosesc inteligența artificială generativă pentru a pune întrebări legate de sănătate au șanse mai mari să prezinte simptome clinice semnificative de anxietate și depresie în comparație cu cei care nu utilizează aceste instrumente, conform unui nou studiu condus de cercetătorul Yusen Zhai de la Universitatea din Florida.
Studiul, unul dintre primele mari cercetări din SUA care analizează relația dintre utilizarea AI generative și sănătatea mentală, a evaluat datele de la aproape 100.000 de tineri adulți. Cercetătorii au descoperit că riscul de a avea simptome clinice semnificative de anxietate și depresie era cu 52% și, respectiv, cu 46% mai mare în rândul persoanelor care au raportat utilizarea unor instrumente AI generative, precum ChatGPT sau Claude, pentru întrebări legate de sănătate.
Aceste constatări evidențiază o asociere între cele două comportamente, fără a stabili că utilizarea AI generative cauzează anxietate sau depresie sau că persoanele cu aceste afecțiuni sunt neapărat mai înclinate să utilizeze AI pentru întrebări de sănătate.
Zhai a menționat că a fost intrigat de rezultatele studiului, deoarece preocupările legate de AI în educație se concentrează adesea pe modul în care studenții o folosesc pentru sarcini și productivitate. Cercetarea sa se axează pe AI, sănătatea mentală și modalitățile prin care tehnologia poate fi utilizată pentru a identifica și aborda riscurile pentru sănătatea mentală.
Se pare că tinerii se îndreaptă spre AI, în special sistemele AI generative, atunci când se simt îngrijorați sau vulnerabili sau când încearcă să înțeleagă simptomele lor de sănătate. Este necesar să înțelegem dacă există probleme sau asocieri subiacente, ceea ce studiul actual începe să abordeze.
În rândul participanților la studiu care au folosit AI generativ pentru întrebări de sănătate, aproximativ 52% au prezentat simptome pozitive pentru anxietate, comparativ cu aproximativ 43% în rândul celor care nu au utilizat AI. Pentru depresie, cifrele au fost de aproximativ 47% și 38%, respectiv.
Asocierea a rămas valabilă și după ce cercetătorii au ținut cont de factori precum vârsta, rasa și etnia, sexul biologic și statutul socio-economic.
Zhai a subliniat că rezultatele ridică întrebări cu privire la ceea ce se întâmplă atunci când oamenii se îndreaptă repetat spre AI, în timp ce sunt îngrijorați de sănătatea lor.
Un posibil model ar putea începe cu incertitudinea față de simptome. O persoană caută asigurări de la un sistem AI, primește un răspuns și apoi dezvoltă întrebări sau incertitudini suplimentare. Aceasta poate conduce la o altă întrebare, urmată de un alt răspuns și, potențial, la un nou ciclu de întrebări.
„Acest tip de ciclu repetat ar putea întări ruminația, anxietatea legată de sănătate sau alte forme de suferință”, a afirmat Zhai.
Interacțiunea cu AI generativ face ca acest ciclu să fie diferit de o căutare tradițională pe internet, a explicat el. Un motor de căutare oferă de obicei linkuri către informații, în timp ce AI generativ poate sintetiza informațiile și răspunde direct la întrebările de follow-up.
Această interacțiune poate părea convingătoare, deoarece răspunsurile AI sunt adesea conversaționale și sigure, chiar și atunci când informațiile sunt incomplete, inexacte sau înșelătoare.
„Partea îngrijorătoare pentru mine este că tinerii ar putea avea dificultăți în a identifica o informație greșită atunci când aceasta este amestecată într-un răspuns altfel plauzibil”, a spus Zhai.
Studiul se bazează pe date colectate între 2023 și 2024, relativ devreme în adoptarea pe scară largă a AI generative. Aceste chatbots AI deveniseră doar mai accesibile pe parcursul desfășurării sondajului, a precizat Zhai. Pe măsură ce utilizarea AI generativ a crescut de atunci, comportamentul ar fi putut deveni mai frecvent.
Aceasta face ca rezultatele să fie o indicație timpurie, nu un tablou complet al modului în care tinerii folosesc AI pentru informații despre sănătate în prezent.
Direcția relației necesită, de asemenea, investigații viitoare. Tinerii care experimentează anxietate sau depresie ar putea fi mai predispuși să se îndrepte spre AI ca prim pas în căutarea informațiilor sau suportului. În același timp, căutarea repetată a asigurărilor de la AI ar putea întări îngrijorarea pentru unii utilizatori.
„Este greu de spus că AI este rău sau greșit”, a declarat Zhai. „AI ar putea fi o modalitate pentru studenți de a căuta ajutor.”
El a adăugat că întrebarea mai importantă este cum oamenii folosesc tehnologia și recomandă tinerilor să acorde atenție modului în care se simt după utilizarea AI generativ pentru întrebări de sănătate.
„Dacă o interacțiune lasă pe cineva să se simtă mai bine informat și capabil să facă un pas constructiv”, a spus Zhai, „aceasta poate fi diferită de o interacțiune care determină dorința de a întreba aceleași întrebări repetat – iar această conștientizare face parte din dezvoltarea alfabetizării în domeniul AI.”
De asemenea, profesioniștii din domeniul sănătății mentale ar putea avea nevoie să întrebe clienții cum folosesc AI generativ și să-i ajute să evalueze informațiile pe care le primesc de la acesta, a adăugat Zhai.
Universitățile ar putea integra orientări similare în eforturile mai ample de alfabetizare în domeniul AI, inclusiv ajutarea studenților să identifice informații de sănătate de încredere și să înțeleagă limitele răspunsurilor generate de AI.
„Problema nu este AI generativ în sine”, a spus Zhai. „Este întrebarea ‘cum’ – cum folosesc oamenii aceasta.”
