Mersul pe jos timp de 20 de minute ajută rapid la combaterea constipației
Constipația reprezintă una dintre cele mai frecvente probleme digestive, afectând persoane de toate vârstele și din diverse medii sociale.
Pe lângă disconfortul asociat, cum ar fi balonarea, efortul și mișcările intestinale rare, constipația poate interfera cu viața de zi cu zi, crescând stresul, reducând productivitatea și diminuând calitatea vieții. În cazurile de constipație persistentă, pot apărea complicații precum hemoroizii, stres cardiovascular și riscuri crescute de probleme colorectal.
Cu toate că este o afecțiune răspândită, constipația este adesea ignorată sau lăsată netratată până când simptomele devin greu de gestionat. De aceea, este esențial să înțelegem ce cauzează funcția intestinală lentă și care strategii pot ajuta la restabilirea digestiei normale.
Activitatea fizică este una dintre cele mai simple metode recomandate frecvent pentru ameliorarea constipației. Persoanele active au tendința de a avea o funcție intestinală mai sănătoasă, în timp ce inactivitatea prelungită este adesea asociată cu o digestie mai lentă. Motivul pentru care mișcarea ajută nu este pe deplin înțeles. Majoritatea cercetărilor anterioare s-au concentrat pe efectele exercițiului regulat pe durate mai lungi, iar informațiile despre reacțiile digestive imediate la mișcare sunt mai limitate.
O echipă de cercetători de la Universitatea de Sănătate Fujita a investigat cât de repede poate activitatea fizică să influențeze motilitatea intestinală la adulți sănătoși. Studiul lor, publicat în Scientific Reports, a utilizat sunetele intestinale (BS) ca metodă non-invazivă pentru a monitoriza activitatea intestinală.
Sunetele intestinale sunt generate de mișcarea gazelor și fluidelor prin intestin. Aceste mișcări sunt legate de contracțiile care propulsează conținutul digestiv prin intestin, iar sunetele oferă indicii despre motilitatea intestinală. Prin înregistrarea sunetelor înainte și după exercițiu, cercetătorii au putut analiza cum răspunde sistemul digestiv la mers.
Studiul a inclus 21 de adulți tineri sănătoși. La începutul experimentului, fiecare participant a stat liniștit timp de un minut, în timp ce cercetătorii înregistrau sunetele intestinale de bază folosind un stetoscop electronic și software avansat de procesare a semnalului. Participanții au mers apoi pe o bandă de alergare timp de 20 de minute, la un ritm confortabil, ales de ei. După plimbare, s-au întors în poziția culcat, iar cercetătorii au înregistrat sunetele intestinale în mai multe momente în următoarele 15 minute.
Motilitatea intestinală a fost evaluată prin trei măsuri. Acestea au inclus Indicele Sunetului (SI), care măsoară amplitudinea totală a activității sonore, procentul de timp în care sunetele intestinale au fost detectate și numărul de evenimente sonore separate pe minut. Răspunsul a fost rapid.
În termen de unu până la două minute după terminarea mersului, toate cele trei măsuri au crescut semnificativ comparativ cu nivelurile de repaus. Amplitudinea sunetelor intestinale aproape că s-a dublat, sunetele au fost prezente într-o proporție mult mai mare a înregistrărilor, iar numărul de sunete individuale pe minut a crescut, de asemenea. Efectul nu a durat mult; creșterile s-au diminuat în termen de două până la trei minute. Cu toate acestea, viteza reacției a arătat că chiar și o activitate ușoară poate produce o creștere imediată și măsurabilă a motilității intestinale.
Aceste descoperiri pot explica de ce mersul este atât de des recomandat persoanelor care se confruntă cu constipația. Profesorul Yohei Otaka, autor senior al studiului, afirmă: „Mersul poate servi ca un instrument eficient și imediat pentru stimularea funcției intestinale. Descoperirile sugerează, de asemenea, posibile mecanisme subiacente, cum ar fi modificările activității sistemului nervos autonom sau reflexele declanșate de oscilațiile naturale ale corpului în timpul mișcării.”
Sistemul nervos autonom ajută la reglarea multor funcții automate din organism, inclusiv digestia. Mișcarea fizică generată în timpul mersului ar putea contribui, de asemenea, prin declanșarea reflexelor care încurajează intestinul să devină mai activ.
Echipa de cercetare a inclus și profesorii Shigeo Tanabe și Kento Katagiri, care au contribuit la proiectarea studiului, analiză și redactare.
Studiul oferă o privire mai detaliată asupra cât de repede poate reacționa intestinul la activitatea fizică. Motilitatea intestinală a crescut aproape imediat după o plimbare de 20 de minute, oferind o posibilă explicație biologică pentru modul în care mișcarea poate ajuta la ameliorarea constipației.
Rezultatele întăresc, de asemenea, un mesaj mai amplu despre sănătatea digestivă: chiar și o activitate fizică relativ ușoară poate avea efecte asupra intestinului mult mai curând decât se recunoaște în mod obișnuit.
