Un medicament existent ar putea viza neuroinflamația la pacienții cu Alzheimer
Studiile recente sugerează că condițiile inflamatorii din creier, cum ar fi leziunile cerebrale traumatice și bolile degenerative precum Alzheimer, ar putea fi tratate cu un medicament deja existent.
Într-o cercetare publicată în revista Brain, o echipă coordonată de Profesorul Nicholas Barnes de la Universitatea din Birmingham a descoperit un receptor crucial care, atunci când este blocat, inhibă neuroinflamația. Această lucrare, unică prin utilizarea țesutului cerebral uman, demonstrează cum întreruperea acestui mecanism ar putea facilita tratamente pentru o gamă largă de afecțiuni neurologice cronice.
Printre acestea se numără nu doar leziunile cerebrale traumatice, ci și boli neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson, precum și tulburări psihice precum depresia și psihoza, condiții care sunt tot mai des asociate cu inflamația neurogenică.
Utilizând culturi vii de celule cerebrale umane și secțiuni de țesut cerebral obținute în timpul intervențiilor chirurgicale, cercetătorii au analizat rolul receptorului P2X7, responsabil pentru declanșarea semnalizării inflamatorii.
Rezultatele obținute arată că receptorii P2X7 determină eliberarea proteinelor esențiale, cunoscute sub numele de citokine, implicate în controlul inflamației. Prin blocarea acestui receptor cu un antagonist specific, echipa a reușit să reducă semnificativ răspunsul inflamator în țesutul cerebral uman.
Această descoperire reprezintă un pas important în repurposingul terapeuticelor existente pentru a combate neuroinflamația la sursă. Identificarea acestui receptor ar putea avea implicații semnificative pentru unele dintre cele mai debilitante și răspândite afecțiuni cerebrale, cum ar fi boala Alzheimer, Parkinson sau scleroza multiplă, precum și pentru condițiile psihice legate de inflamație, cum ar fi schizofrenia și depresia.
În scopul studierii modului în care celulele cerebrale răspund și gestionează inflamația, echipa a dezvoltat o metodă de transformare a unui tip de celule albe din sânge în microglia, replicând o transformare celulară normală care a fost recent identificată ca având loc în creier ca parte naturală a procesului de îmbătrânire umană.
Aceste microglia sunt coordonatorii centrali ai sistemului imunitar din creier. Folosind monocitele periferice umane, obținute din probe de sânge, cercetătorii le-au transformat în celule asemănătoare microgliei pentru a observa reacția acestora la semnalele inflamatorii. Cu ajutorul antagonistului receptorului P2X7, echipa a putut întrerupe semnalele declanșate de microglia atunci când acestea sunt afectate și mor.
Barnes a declarat: „Studiul microgliei umane a fost întotdeauna o provocare majoră: odată ce sunt îndepărtate din mediul lor natural din creier, ele își pierd rapid caracteristicile definitorii, probabil din cauza absenței semnalelor de reglementare critice. Abordarea noastră a implicat utilizarea microgliei derivate din monocite, care oferă o platformă puternică, scalabilă și practic nelimitată pentru studierea biologiei microgliei umane cu o precizie fără precedent.”
„După ce am identificat răspunsul în microglia derivate din monocite umane, acest lucru a oferit impulsul pentru a traduce aceste descoperiri în țesut cerebral uman obținut în urma procedurilor neurochirurgicale. Această traducere de succes înseamnă că următoarea etapă a acestei cercetări este dezvoltarea de studii clinice pentru pacienții cu afecțiuni neurodegenerative și pacienții cu leziuni cerebrale traumatice, unde nu există tratamente farmacologice eficiente pentru a reduce neuroinflamația și daunele rezultate.”
