Cauzele căderii părului toamna și când devine o problemă serioasă
La sfârșitul verii și începutul toamnei, multe persoane observă o creștere a numărului de fire de păr pe perie, în cadă sau pe pernă, fenomen care nu este doar o impresie.
Ciclul firului de păr trece prin mai multe etape, iar cercetările au identificat variații sezoniere ale acestuia. Într-un studiu realizat pe 823 de femei sănătoase, proporția firelor aflate în faza telogenă, cea de repaus care precede eliminarea firului, a fost mai mare în timpul verii. Alte cercetări au observat un vârf al căderii spre sfârșitul verii și începutul toamnei.
Totuși, nu orice cădere de păr observată în această perioadă este „normală” și nu trebuie atribuită automat anotimpului.
Există mai multe motive pentru care căderea părului poate fi mai accentuată toamna. Firul de păr nu crește continuu; foliculii trec prin faze succesive, iar unele fire ajung în faza telogenă. Această tranziție nu este uniformă pe parcursul anului, iar unele perioade, cum ar fi sfârșitul verii, pot determina un număr crescut de fire în faza de repaus, ceea ce duce la o cădere mai vizibilă.
În mod normal, o persoană poate pierde aproximativ 50-100 de fire de păr pe zi, fără ca acest lucru să indice o problemă medicală.
Însă, dacă observi o creștere bruscă a numărului de fire căzute, aceasta poate indica o problemă mai serioasă. Unul dintre cele mai frecvente tipuri de cădere difuză este efluviul telogen. Acesta poate apărea după un factor care a perturbat organismul, iar căderea nu începe neapărat imediat după acel eveniment. De exemplu, febra mare, o infecție, o intervenție chirurgicală, stresul fiziologic sau psihologic important, pierderea rapidă în greutate și anumite medicamente pot fi urmate, după câteva luni, de o perioadă de cădere accentuată.
Astfel, dacă părul începe să cadă mai mult în octombrie, cauza nu trebuie căutată neapărat în luna respectivă, ci poate fi un eveniment din trecut.
De asemenea, dietele restrictive pot influența sănătatea părului. Scăderea rapidă în greutate și alimentația insuficientă pot reprezenta factori declanșatori pentru efluviul telogen. Organismul are nevoie de nutrienți pentru producerea normală a firului de păr, iar aportul insuficient de fier, proteine, zinc și anumite vitamine poate fi asociat cu căderea părului. De aceea, o perioadă de dietă drastică urmată de câteva luni de cădere accentuată a părului este un motiv pentru care merită investigată cauza.
Afecțiunile tiroidiene se numără printre cauzele medicale care pot determina subțierea sau căderea părului. American Academy of Dermatology menționează atât bolile tiroidiene, cât și aportul insuficient de fier, proteine sau zinc printre factorii asociați cu pierderea vizibilă a părului. Prin urmare, atunci când căderea persistă sau este însoțită de o modificare evidentă a densității, este mai utilă o evaluare medicală decât presupunerea că totul se întâmplă din cauza schimbării anotimpului.
Un indiciu important că părul nu doar „cade”, ci se și rărește este densitatea acestuia. Observarea unei cărări mai late, scalpul vizibil în anumite zone, o coadă de cal mai subțire sau o diminuare progresivă a volumului indică o posibilă problemă. Aceste semne sunt diferite de simpla observare a unor fire căzute în timpul dușului.
Există și forme de alopecie care implică nu doar o cădere rapidă a firelor, ci și modificări în procesul de creștere sau miniaturizarea foliculilor. Efluviul telogen și alopecia androgenetică sunt afecțiuni distincte care pot coexista.
În cazul efluviului telogen, căderea părului este adesea temporară. American Academy of Dermatology menționează că, după îndepărtarea factorului declanșator, părul își poate recăpăta treptat densitatea, procesul putând dura câteva luni. Problema apare atunci când factorul declanșator persistă sau când există o altă afecțiune care nu a fost identificată.
Este recomandat un consult dermatologic dacă:
- căderea este bruscă și foarte abundentă;
- observi că părul se rărește vizibil;
- cărarea devine progresiv mai lată;
- apar zone fără păr;
- scalpul este roșu, inflamat, dureros sau prezintă scuame;
- căderea persistă și nu pare să se reducă;
- ai trecut recent printr-o infecție, febră, intervenție chirurgicală, dietă restrictivă sau scădere rapidă în greutate.
În funcție de aspectul scalpului și istoricul pacientului, medicul poate decide dacă sunt necesare investigații suplimentare.
Nu orice cădere de păr observată în toamnă necesită tratament. Faptul că observi mai multe fire în perioada septembrie-octombrie nu înseamnă automat că ai nevoie de un tratament pentru alopecie. Există dovezi privind caracterul sezonier al ciclului părului, iar această variație poate fi perfect compatibilă cu un scalp sănătos. Important este tiparul: dacă fenomenul este temporar și densitatea părului rămâne stabilă, explicația sezonieră este una posibilă. Dacă apar subțierea progresivă, zone rare sau căderea persistentă, trebuie căutată și o altă cauză.
